Informatii utile despre solunar

Experimentul solunar – rezultate si concluzii

Cu aproximativ un an in urma a fost lansat proiectul public intitulat “Experimentul solunar”, care si-a propus sa verifice teoria mult controversatelor solunare.

Aceasta teorie, a solunarelor, este manipulata in fel si chip de autorii unor articole publicate in carti si reviste, in care se afirma ca solunarele acestora sunt cele mai bune. La polul opus, unii autori spun ca solunarele nu au nici o relevanta, relativ la reusita unei partide de pescuit. Realitate insa poate fi departe de toate aceste ipoteze.

Oare predictiile solunarului sunt demne de luat in calcul cand mergem la pescuit ? Si daca da, cum putem sti daca un solunar este calculat corect ? Iata cateva intrebari al caror raspuns il vom afla impreuna in paginile urmatoare.

Cu un an in urma, site-ul Pescuitul.ro si-a propus sa incerce sa inlature acest mister. Nimeni nu contesta corectitudinea relatiilor matematice, determinate stiintific si unanim acceptate, care descriu traiectoria lunii fata de planeta noastra. In functie de faza in care se afla, luna exercita asupra oricarei vietati o anumita influenta. Singurul lucru care ramane de vazut este daca intre activitatea pestilor si fazele lunii exista o corelatie pertinenta.

Similar fenomenelor de masa, economice sau sociale, fenomenul solunar nu poate fi perceput corect de catre un singur individ, in baza rezultatelor obtinute in cateva zeci de partide, prestate adesea in conditii nedeterminate. Ca in cazul tuturor fenomenelor de masa, compuse din cazuri particulare – unele chiar contradictorii – dar care dau o rezultanta total diferita de cea perceputa de un individ, legitatile care stau la baza solunarului nu pot fi verificate decat printr-o singura metoda, aceea a cercetarii statistico-matematice, abordare pe care noi am facut-o prin intermediul site-ului, in cadrul “Experimentului solunar”.

Experimentul solunar s-a desfasurat pe durata unui an, timp in care peste 2600 de pescari din toata tara, vizitatori ai site-ului, ne-au furnizat circa 4100 de observatii empirice, care cuprindeau date despre capturile prinse – sau lipsa acestora, localitatea, ora, starea vremii, existenta unor fluctuatii ale nivelului apei. Toti acesti factori enumerati anterior sunt factori perturbatori, care trebuiesc luati in seama in cercetarea fenomenului “solunar”. Intr-o prima faza, aceste observatii empirice au constituit o baza de date cu informatii primare, care au fost prelucrate si analizate cu scopul de a elimina acele informatii care nu puteau fi considerate relevante pentru acest experiment (informatii incomplete, nesigure sau contradictorii).

In final a rezultat o colectie de 1740 de date, care au fost analizate prin procedee specifice de cercetare statistica. In acest sens, datele au fost impartite in cca. 400 de serii statistice de date omogene, in scopul de a surprinde si interpreta influenta separata a “solunarului” si respectiv a factorilor meteorologici si umani asupra sanselor de pescuit. Ca factori umani amintim “umblatul la apa” si hranirea pestilor in timpul sedintelor de pescuit sportiv, de catre administratorii baltilor .

In ultima faza a experimentului s-a recurs la metodele de analiza specifice statisticii inferentiale, in care s-a urmarit stabilirea unei corelatii intre predictiile solunarului si rezultatele obtinute la pescuit, tinand cont de factorii perturbatori, reprezentati de conditiile meteo (temperatura, vant, presiune atmosferica) si interventiile umane (variatia nivelului apei si respectiv furajarea pestilor de catre administratori). Cu acest prilej au fost efectuate si o serie de observatii cu privire la intensitatea legaturii functionale dintre acesti factori perturbatori si sansele la pescuit.

Pentru a nu reinventa roata, am recurs la compararea rezultatelor reale cu predictiile a 5 solunare, generate cu ajutorul unor programe (uzual folosite in Romania) sau preluate din revistele romanesti.

Rezultatele analizei generale au aratat ca dintre cele 5 variante analizate una este caracterizata de un coeficient de corelatie r = 0.86. Pentru celelalte variante, r este cuprins intre 0.50-0.25. Ca sa explicitam, acest coeficient (r) reprezinta un indicator al intensitatii legaturii dintre doua fenomene: unul este cel real (dedus din datele experimentale, furnizate de pescari) iar celalalt este unul teoretic, prezis de solunar. Fara sa intram prea mult in amanunte stiintifice, tinand cont si de numarul de observatii statistice (1740 in cazul nostru), mentionam ca pentru valori superioare pragului r=75% corelatia dintre doua fenomene este buna si foarte buna iar cand este depasit pragul de 95 % acesta legatura devine practic functionala.

Din motive lesne de inteles, nu vom incerca sa comentam solunarele analizate ci ne vom indrepta atentia catre solunarul considerat si adoptat de noi ca optim, cu r=0.86, solunar prezentat si in site-ul nostru www.pescuitul.ro.

In graficul de mai jos este prezentata, in marimi relative, situatia comparativa dintre rezultate si previziuni. Marja de eroare este de max. (+ /-) 5 %. Dupa cum se poate observa, in conditii normale, prinderea unor capturi importante, ca frecventa si marime, este intr-o corelatie foarte stransa cu previziunile solunarului astfel ca peste 70 % dintre “trofee” au fost prinse in perioade optime previzionate, capturi care nu au lipsit nici in perioadele cu previziuni mai sumbre, ponderea acestora fiind insa cu mult mai mica. Ca indicatori cantitativi si mai apoi calitativi, au fost folosite frecventa capturilor si marimea medie a acestora la un moment dat.



Nota: Sansele prezise cat si rezultatele experimentale (capturile prinse) sunt convertite in marimi medii relative si exprimate grafic cu ajutorul calificativelor F.B. – Foarte bine, B – Bine, M -Mdii, S -Satisfacator si N – Nesatisfacator. In toate cazurile sistemul de conversie a fost acelasi (matrice unica de conversie).

Daca pana acum nu puteam argumenta stiintific veridicitatea solunarelor, rezultatele obtinute intr-un experiment public, cu participarea a 2600 de pescari, confirma ca solunarul este demn de luat in seama iar predictiile, in conditii normale, se verifica in proportii semnificative.

Si totusi pestele nu se lasa prada cand vrea solunarul, puteti afirma ! Multi dintre noi am fost in zile de optim, dupa previziunile solunarului, dar nu am prins mai nimic ! Sa vedem care este explicatia.

Predictiile solunarelor trebuie interpretate in contextul factorilor externi obiectivi: conditii meteo, variatia nivelului apei etc.. Este posibil ca intr-o zi cu predictii favorabile, dar cand paznicul plimba apa sau vremea este nefavorabila pescuitului, sa nu prindem nimic, iar intr-o zi pesimista din punctul de vedere al previziunilor solunarului, insa cu nivelul apei stabil si vreme buna, sa prindem peste frumos.

Ajungem la a doua directie a cercetarii noastre, anume cum separam efectul “solunar” de efectele cumulate ale celorlalti factori, respectiv atmosferici si umani.

Pentru aceasta au fost constituite mai multe serii de date omogene, urmarindu-se separarea influentelor individuale ale factorilor externi (pentru cei interesati, mentionam ca s-a folosit o varianta a metodei de cercetare statistico-matematica denumita metoda suprafetelor de raspuns). Nu vom intra in amanunte tehnice. Pentru o intelegere mai usoara, influentele factorilor amintiti mai sus au fost reprezentate grafic in figura urmatoare.



In graficul de mai sus s-a considerat cazul ideal cand toti factorii mentionati in abscisa au valori optime pentru pescuit, in ipoteza utilizarii nadei si momelei potrivite. Cum trebuie sa interpretam aceste ponderi ? Dupa cum puteti observa, in conditii optime de pescuit, solunarul nu depaseste 8 % ca nivel de importanta, situatie in care aproape ca predictiile sale nici nu mai conteaza. Dar, in cele mai multe cazuri, situatia nu sta cum ne-am dori si constatam ca apa este “plimbata”, vantul nu bate, presiunea este in scadere etc.. In acest caz, nedorit dar frecvent intalnit, sansele la pescuit sunt determinate de factorii favorizanti care mai raman, solunarul putand deveni un factor important in salvarea partidei.

Din observatiile facute, rezulta clar ca influenta cea mai mare asupra rezultatelor la pescuit o are stabilitatea nivelului apei, urmata la mica distanta de presiunea atmosferica (privita din punct de vedere al nivelului si mai ales al variatiei acestuia). Pentru baltile de ses cu intindere mica (controlate de administratori), cea mai benefica perioada la pescuit este cea din cursul saptamanii, respectiv de miercuri pana vineri, cand graficul variatiei de nivel inregisteaza un palier caracterizat de o viteza de variatie a nivelului apei de cel putin 3 ori mai mica decat cea inregistrata in perioada de week-end.



Vantul si soarele au, de asemenea, influente foarte importante, aici impunandu-se o analiza separata asupra careia nu insistam la nivel de detaliu. Ploaia de vara este favorabila in cele mai multe situatii. In general, la pescuitul cu lanseta, un vant usor – mediu (6 – 15 km/h) este foarte benefic datorita rolului sau in oxigenarea apei si de punere in miscare a hranei din apa. Daca apa este prea linistita iar musculitele, semintele si ierburile stau la suprafata, pestii mananca frecvent la supratafa. Cand vantul bate din fata este foarte bine. Soarele este foarte benefic la orele matinale iar norii sunt benefici, in anotimpurile calduroase, la orele de pranz. Ajungem, in sfarsit, la capitolul solunar care are o influenta mai mica decat factorii amintiti mai sus, insa deloc de neglijat daca vizam prinderea unui trofeu. Interesant este ca aceasta influenta este, procentual, usor superioara in raport cu activitatea de furajare a pestilor de catre administratori in timpul partidelor de pescuit.


Concluzii finale:


Fenomenul “Solunar” este un fenomen real si poate contribui decisiv la succesul unei partide de pescuit;
Efectul “Solunar” este doar unul dintre factorii care contribuie la succesul sau insuccesul unei partide asa incat acesta trebuie analizat in stransa legatura cu ceilalti factori de influenta (meteorologici si umani);
Solunarul poate fi definit ca un calendar al apetitului pestilor pe care il luam din reviste sau il generam cu ajutorul calculatorului. Multe solunare sunt gresit determinate asa incat nu luati totul de bun. Oricine poate realiza un solunar si cu greu poti dovedi ca acesta este sau nu corect;
Experimentul a aratat ca solunarul este acelasi atat pentru pestii pasnici cat si pentru cei rapitori, nefiind sesizata o deferenta de comportament intre cele doua grupe de pesti, raportat la predictiile solunarului.
www.pescuitul.ro