REALIZARILE DOMNULUI GHEORGHE STEFAN FOST PRESEDINTE ANPA

Fostul presedinte ANPA este acum consilierul Ministrului MADR, voi prezenta zilnic cate o afacere a domnului ex presedinte ANPA
Speciile de sturioni sunt în pericol de dispariţie,  tocmai din cauza celor puşi să salveze aceşti peşti.  Există riscul populării Dunării cu hibrizi modificaţi  genetic Popularea cu specii hibride ar putea duce la exterminarea sturionilor 


Crescătorii de sturioni care se ocupă cu repopularea Dunării se acuză reciproc de răspândirea de hibrizi modificaţi genetic, ceea ce ar putea conduce la dispariţia speciilor naturale.  Asta în timp ce mai-marii autorităţilor care ar trebui să-i supravegheze, precum cei de la Garda Naţională de Mediu (GNM) şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), se acuză, tot reciproc, de "prietenii suspecte" cu unii dintre crescătorii de sturioni.
     Programul de repopulare a Dunării cu sturioni – cega, nisetrul, morunul, păstruga – naşte un scandal monstru. Garda Naţională de Mediu (GNM) a declanşat ample verificări, solicitând şi asistenţa Poliţiei Economice şi a Gărzii Financiare, după ce a fost sesizată că unul dintre crescătorii de sturioni ar putea răspândi hibrizi modificaţi genetic în apele Dunării. Hibrizii sunt obţinuţi în laborator prin încrucişarea speciilor
clasice de sturion şi au "calităţi economice", în sensul că se reproduc mult mai repede, iar cantitatea de icre negre obţinută este foarte valoroasă. Preţul unui pui de sturion hibrid este, de asemenea, de câteva zeci de ori mai mic decât cel al unuia clasic. Reversul medaliei este acela că, odată răspândite în mediul natural, speciile hibride, ce au un puternic material genetic, se încrucişează cu cele clasice, ceea ce poate duce la exterminarea acestora din urmă.
      Specialiştii apreciază că acest lucru ar reprezenta o catastrofă ecologică, dat fiind faptul că mai există doar patru specii de sturioni, a căror existenţă este datată din Cretacic, adică în urmă cu peste un milion de ani.
Omul lui Ţiriac, suspect de serviciu
Sesizarea venită pe adresa Gărzii de Mediu vizează Beluga Farm Grup din Tămădău – Ianca, reprezentată de Robert Răduţă, de asemenea administrator al fondurilor de vânătoare ale lui Ion Ţiriac şi organizator al celebrei partide anuale de vânătoare de la Balc. "Verificările efectuate au reliefat că în bazinele de la ferma domnului Raduţă se găseşte, bineînţeles separat, şi puiet clasic, dar şi hibrid.
     Pe mine nu mă interesează dacă şi ce are dumnealui în bazine, ci ca nu cumva, nici măcar dintr-o eroare, darămite din inconştienţă, puietul hibrid să ajungă în Dunăre", declară Octavian Marius Popa, comisar general al (GNM).  Garda de Mediu dă cu bâta în balta ANPA Comisarul general Popa cataloghează însă drept suspectă reacţia conducerii ANPA, pe care o acuză că a comunicat, în mod suspect, date eronate. "Eu am solicitat doar un singur lucru: să se facă mai repede verificarea lotului de puieţi care urmează să fie dat la apă. Am mai trimis imediat o hârtie la ANPA prin care le solicitam să ne anunţe din timp când au de gând să facă repopularea, ca să putem să trimitem şi noi oameni în comisie.  În loc să facă acest lucru, din păcate, ANPA ne-a trimis acum câteva zile o hârtie că ei au făcut repopularea, fapt ce nu a fost adevărat, dar există o asemenea hârtie care a şi crescut gradul de, nu neapărat de suspiciune, dar a creat o situaţie în care ne-a creat senzaţia că trebuie să acţionam mai energic", mai declară Octavian Marius Popa.
ANPA întoarce acuzele  
Preşedintele ANPA, Gheorghe Ştefan, susţine însă că Octavian Marius Popa "bate câmpii", deoarece ar fi prieten bun cu acţionarii unei ferme concurente cu cea a lui Răduţă. Preşedintele ANPA face referire la SC Kaviar House, reprezentată de soţii Marilena şi Dumitru Maereanu.  "Vă spun eu, domnul Popa este foarte bun prieten cu Kaviar House. Ei au fost singurii la licitaţia pentru specia morun, dar au pierdut licitaţia, căci au cerut un preţ mai mare decât bugetul nostru. Şi acum e supărat nevoie mare. Vezi Doamne, ceilalţi care deversează şi populează nu au puii buni, numai ei au", este poziţia preşedintelui ANPA.
GNM completează seria acuzelor  
La rându-i, Octavian Popa susţine că şi Gheorghe Ştefan este bun prieten cu Robert Răduţă. "Aşa şi domnul Răduţă este bun prieten cu Gheorghe Ştefan!  Dar asta, că eu aş face jocul cuiva, e o prostie, e absurd! Nu mă interesează cine cu cine e prieten, când vine vorba despre o asemenea inconştienţă, şi anume aceea de a extermina sturionii prin repopularea cu hibrizi. Normal că am supărat foarte multă lume când am demarat aceste verificări. E vorba despre o sesizare pe un subiect cât se poate de serios, pe care nu o puteam ignora", mai precizează comisarul-general Popa. Răduţă şi Maereanu arată unul spre celălalt cu degetul  Reprezentantul firmei suspectate că ar putea deversa sturioni hibrizi în Dunăre, Robert Răduţă, apreciază că acuzele la adresa sa sunt "cea mai mare tâmpenie, o prostie şi-o minciună". Administratorul Beluga Farm Grup este de părere că zvonurile ar fi fost răspândite de acţionarii firmei concurente, Kaviar House, şi că GNM ar fi dispus verificări fiindcă "Popa e bun prieten cu Maereanu".
     Cât despre prietenia dintre el şi Gheorghe Ştefan, Robert Răduţă recunoaşte că "sunt prieten cu Ştefan de 20 de ani! Acum ce să fac dacă el a ajuns la ANPA?! Să-i întorc fundul?!". Robert Răduţă adaugă că popularea trebuia să aibă, într-adevăr, loc la sfârşitul lunii noiembrie, dar a fost amânată "în urma sesizărilor şi a controalelor venite. Nici nu mai am unde să-i primesc. Sunt de la Mediu, de la Garda Financiară, de la Poliţia Economică, de la IGP, de peste tot". Acţionarul majoritar al Kaviar House, Marilena Maereanu, respinge acuzele care îi sunt aduse şi atacă firma concurentă: "Eu nu am nicio treabă cu sesizarea depusă la Mediu, eu am depus doar o contestaţie la licitaţie, pe motiv că de la firma mea nu au cumpărat sturioni, motivând ca sunt scumpi, în condiţiile în care i-am oferit mai ieftini decât a făcut-o anul trecut domnul Răduţă". Cât despre prietenia cu Marius Octavian Popa, Marilena Maereanu declară: "Îl cunosc, dar nu sunt nici rudă şi nici prietenă cu dumnealui. Domnul Gheorghe Ştefan vorbeşte prostii, când, de fapt, dumnealui l-a favorizat pe domnul Răduţă. Dumnealor sunt prieteni, astfel că ANPA a cumpărat 95.000 de sturioni de la Răduţă, în loc să ia 30.000 cât era prevăzut".
Au rezistat un milion de ani  
Sturionii reprezintă o specie pe cale de dispariţie, motiv pentru care autorităţile au şi demarat, în 2005, un program de repopulare a Dunării, care se întinde pe 10 ani. Anual, sunt alocaţi aproximativ un milion de euro, iar licitaţiile sunt organizate de ANPA. În Dunăre şi Marea Neagră au trăit şase specii de sturioni – viza, şip, cega, nisetrul, morunul, păstruga –, dar, în prezent, doar patru dintre ele mai există, căci primele două enumerate au fost exterminate prin pescuitul în exces.  Nici existenţa celor patru nu este foarte sigură, căci viza a fost ultima dată semnalată în 2002, atunci când nişte pescari sârbi au prins accidental un exemplar.Sturionii reprezintă o specie care datează din Cretacic, adică de peste un milion de ani şi sunt sursa celebrelor icre negre. Numai căsturionii se reproduc destul de rar, odată la 12-14 ani.  Motiv pentru care fosta URSS a decis să hibridizeze speciile clasice de sturioni, prin combinarea acestora, în vederea obţinerii unor exemplare care să se reproducă mai repede. Geneticienii din fosta URSS au reuşit să obţină mai multe astfel de specii hibride care se reproduc la un interval de aproximativ şapte ani, populând, în anii ’70, Marea Azov.