Cum funcţionează sonarul si tipuri de sonare

Evolutia tehnologiei sonarelor a fost incredibila in ultimii cativa ani, iar inovatiile in acest domeniu apar intr-un ritm uimitor. Inainte de a lua decizia sa cumparati un astfel de dispozitiv electronic, este bine s a cunoasteti cativa termeni elementari si sa intelegeti cum functioneaza sonarul.
Sonar - generalitati

Exista patru elemente care determina capacitatea unui sonar de a va facilita gasirea pestilor: puterea transmitatorului, eficienta transductor, sensibilitatea receptorului si optiunile display-ului.

Puterea

Sa luam intai puterea. Termenul “peak-to-peak” se foloseste de obicei pentru a descrie randamentul puterii transmitatorului. Mai exact, acest termen defineste oscilatia totala (intre valoarea negativa maxima si valoarea pozitiva maxima) a voltajului curentului alternativ. Puterea este exprimata in watti.

Adancimea si calitatile apelor in care pescuiti vor determina puterea de care aveti nevoie. Daca de obicei pescuiti in lacuri relativ putin adanci, frecventa inalta (despre care vom vorbi mai tarziu) este mai importanta decat puterea. In ape tulburi si la adancimi mai mari veti avea nevoie de putere mai mare, care sa penetreze pana la substrat. De asemenea, puterea este o problema atunci cand e vorba de viteza semnalului relativ la viteza barcii: un semnal foarte slab sau lent va va transmite informatia dupa ce ati trecut de mult de locul respectiv.

Matrix 47 3D

Transductorul

Ca sa puteti alege transductorul cel mai potrivit pentru nevoile dvs, trebuie sa luati in considerare: frecventa de operare, unghiul conului de scanare si tipul de instalare.
Transductorul functioneaza ca o antena, trimitand semnale (unde sonore) si receptionand ecourile de raspuns. Se poate monta pe chila, inauntrul carenei (in cazul barcilor mici din fibra de sticla), sau chiar si pe oglinda barcii, folosind un sistem de montare speciala.
Si in ceea ce priveste unghiul semnalului (cone angle), veti alege sonarul in functie de tipul de pescuit practicat. Va trebui sa tineti cont de urmatorul aspect: cu cat unghiul este mai mare, cu atat sonarul va fi mai putin sensibil in ape adanci, dar va va oferi un camp de vedere mai larg in ape mici si implicit o vedere de ansamblu mult mai concludenta.
In general, un transductor cu un con cat mai mare si frecventa singulara este preferat pentru pescuitul in lacuri cu apa dulce si adancime medie. Pentru lacuri cu adancime mai mare sau pentru ape sarate, se recomanda un transductor cu frecventa dubla.

Transducer

Display-ul

Pentru utilizator, display-ul este, probabil, cel mai important aspect in alegerea unui detector de pesti. Daca este monocrom sau color, ce contrast si ce finete a detaliilor furnizeaza sunt caracteristici vitale care vor avea un impact dramatic asupra posibilitatii de a discerne raspunsul la semnalul emis de sonar.
Cel mai important factor, in ceea ce priveste detaliile, este micutul pixel. Un pixel este un simplu punct. Daca v-ati uitat vreodata cu lupa la o fotografie de ziar, intelegeti foarte bine ce sunt pixelii si cum compun ei informatia. In mod asemanator, imaginea de pe display-ul sonarului este formata din mii de mici puncte. Dispozitivele cu o rezolutie mica redau o imagine grosiera si lipsita de finete.  Cu cat dispune de mai multi pixeli, cu atat display-ul va putea prezenta linii si curbe mai fine, termoclina si diferente subtile de structura. O rezolutie mai mare (adica un numar mai mare de pixeli verticali) si un contrast superior va vor oferi imagini mult mai usor de distins, in special in lumina soarelui.
Revolutia monitoarelor color a dus identificarea obiectelor la un cu totul alt nivel. Cu ajutorul display-urilor color de inalta rezolutie, pestii apar in culori diferite si aproape ca sar de pe ecran. Un display color este alegerea ideala pentru un pescar atent la detalii, care vrea sa deosebeasca usor pestii de copaci, ierburi si momeala. In mod obisnuit, display-urile color utilizeaza un ecran TFT pe 16-biti de culoare sau un monitor VGA cu 256 de culori. Cele cu definitie mai mare sunt uneori echipate cu ecran SVGA.

Humminbird - Seria 700 - 787c

Frecventa

Cele mai multe sonare opereaza fie la frecventa joasa (50kHz), fie la frecvente inalte (192kHz sau 200kHz). Fiecare varianta are avantajele ei distincte, de care trebuie sa tineti seama inante de a face alegerea. Unele sonare opereaza atat cu frecventa joasa cat si cu frecventa inalta, in functie de comanda data.

Apa poseda capacitatea naturala de a absorbi mai usor semnalele de frecventa mai inalta decat pe cele de frecventa mai joasa, astfel ca sonarele de 50kHz penetreaza la adancimi mai mari; in schimb, ele au un unghi al semnalului mare si redau imagini cu defintie scazuta si separare redusa a tintelor. De asemenea, sunt mai susceptibile la zgomote si distorsiuni.
Sonarele de frecventa inalta, intre 192 si 200, sunt foarte eficiente la adancimi mici, au un unghi al semnalului ingust si produc imagini cu definitie si separare superioare. Aceste frecvente sunt mai putin susceptibile la zgomote si distorsiuni.
Apele adanci si sarate necesita utilizarea unui tranductor de 50kHz sau a unuia cu dubla frecventa, care sa poata fi comutat intre 200kHz si 50kHz.

Matrix 47 3D - vedere duala

Consideratii despre GPS
     
Dupa ce ati depistat pestii, problema care se pune e sa-i mai puteti si regasi. De aceea, posibilitatea de a memora puncte si rute este extrem de utila, atat pe suprafete extinse de apa, cat si pe unele mai mici.
Decizia de a achizitiona un GPS cu receptor intern sau extern este o chestiune de optiune personala, cu toate ca unii producatori nu recomanda instalarea dispozitivelor GPS interne in cabine sau in spatele parbrizului. Ratiunea acestui sfat este de a oferi receptorului un acces facil la un numar cat mai mare de sateliti. GPS-urile externe, pe de alta parte, necesita o serie de interventii la barca pe care vor fi montate, intrucat o serie de cablaje necesita a fi trase.

Doi termeni care se vehiculeaza in legatura cu GPS-urile sunt DGPS si WAAS. 
DGPS (Differential GPS) calculeaza si transmite factorii de corectie necesari catre receptorii GPS mobili din zona. WAAS inseamna Wide Area Augmentation System. WAAS imbunatateste acuratetea GPS-lui, utilizand antenele de sol pentru a triangula mai corect pozitia.

Cartografierea

Posibilitatile de cartografiere pot fi extinse prin folosirea unor carduri de memorie produse de companii cum ar fi Navionics, LakeMaster, Garmin si Lowrance. Aceste sisteme redau detalii incredibile pescarilor care doresc sa stie cat se poate de multe despre lacurile in care pescuiesc. Unele dispozitive sunt deja pre-incarcate cu software de cartografiere.

Alegerea modelului
     
Cel mai bun detector de pesti este, pentru fiecare pescar, acela care poseda caracteristicile necesare stilului de pescuit al fiecaruia. Atunci cand faceti alegerea, trebuie sa stiti ca exista ca va exista o perioada de invatare a aparatului. Este nevoie de rabdare si rezultatele nu vor ezita sa apara.





atasati sonda sonarului la un navomodel de jucarie

Jucarii 468x60







Humminbird 230ePT


Sonar Humminbird 230ePT - sonar portabil cu raza de actiune de maxim 30-35 metri


Sonar Humminbird PiranhaMax 230 Portabil (pentru pescuit din barca si de pe mal)


- Diagonala ecran 10 cm


- Se poate folosi si la pescuitul cu barca, dar si pe mal.
- Emitatorul mobil si emitătorul cu fir în pachet.
- Primul sonar combinat care foloseste atât technologia fără fir Smartcast, cât si technologia conventională cu emitător cu cablu
- Rezolutie 240Vx160H pixeli, monitor LCD, contrast înalt
- Cele 4 nuante de gri ajută la identificarea structurii solului mai precisă
- Rezistent la apa
- Adâncime de măsurare de la 60 cm la 185 m.
- Usor de folosit, meniu simplu
- Emitatorul Smartcast emite lumină pentru pescuit de noapte
- Geanta antisoc, impermeabilă, apară aparatul împotriva socurilor,etc.






Unghiuri/frecvente de citire:


Pentru varianta cu Transducerul montat(pescuit din barca): are 2 frecvente:


200 kHz/200@ 10 db


83 kHz/600 @ 10 db


Pentru varianta cu senzorul Smartcast (pescuit de pe mal): o frecventa


125 kHz/900 @ 10 db







Humminbird 1158c Combo



The 1158c Combo features a huge 10.4" display, DualBeam PLUS sonar with up to 8000 Watts PTP power output, GPS Chartplotting with built-in ContourXD maps, and advanced Fishing System capabilities. Includes unit cover and in-dash mounting kit. Maximize your angling experience with the Humminbird 1158c Combo fishfinder system.




Display

600V x 800H, 10.4" diagonal, 65,000 colour TFT


Sonar Standard

DualBeamPlus™


Sonar Coverage(s)

200kHz/20˚ @-10db, 83kHz/60˚-10db


Operating Frequency(s)

200 & 83 kHz


Power Output

500 watts RMS (4000 watts PTP) with Standard Transducer or 1000 watts RMS (8000 watts PTP) with Opt 50/200kHz 1 kW Transducer


Depth Capability

DualBeamPlus™: 457m with standard transducer or 915m with optional 1kw transducer


Target Separation

64mm


Temperature

Included in transducer


Speed

GPS Speed Included, through water optional


Power Input

10-20 VDC


Waterproof

Yes


Unit Mounting

Gimbal or optional In-Dash


Unit Size Installed (Gimbal)

333mmW x 237mmH x 74mmD


Unit Size Installed (In-dash)

333mm x 224mm x 74mm Required minimum 76mm behind dash clear


Transducer Mounting

Transom standard; optional trolling motor or thru hulls available


GPS Receiver

External 50 Channel


Waypoints, Routes, Tracks/Points

3000, 50, 50/20,000


Cartography

Uni-Map™ Built-in, Optional Navionics® Platinum or Gold cartography


Communication

NMEA 0183 Input/Output; Fishing system modules


Optional System Modules

InterLink™, CannonLink™, WeatherSense® Barometric Pressure and PC Connection Kit


Video Out

PAL, PAL M, NTSC (optional cable required)


Ethernet Networking

Yes



Humminbird RF25e


sonar portabil, recomandat pentru pescuitul de pe mal cât si din barcă










- Iluminare pentru pescuitul de noapte
- 30m distanta de emitere
- 33m măsurare de adâncime
- Ecran montabil pe undita 48Vx32H pixeli rezolutia ecranului, cristale lichide LCD
- Impermeabilitate integrală
- durata emitătorului mobil 500 ore de functionare
- Meniu one-touch
- Termometru pentru apă încorporat
- Iluminare emitător mobil pentru pescuit de noapte
- Unda sonară emisă 115 KHZ
- Canal A/B
- Unghiul de emitere 90grade
- Sistem metric
Sonar Fishin Buddy 110
Sonar portabil Fishin Buddy 110, se foloseste pe orice barca din fibra sau gonflabila

Display Size 4" diagonal
Display Pixel Matrix 160V x 128H
Display Type FSTN LCD
Display Colours/ Greyscale 4 level greyscale
Sonar - Standard Single beam down
Sonar Coverage 34º @ -10db
Sonar Frequency 200 kHz
Target Separation 65mm
Power Output (max.) 125 (RMS) 1000 watts (peak to peak)
Temperature Included
Backlight Yes
Waterproof Yes
Mount Portable clamp
Transducer Pole 610 - 1016mm telescopic pole
Battery Life 30 hrs


Humminbird 798ci HDSI


Noul model 798 (topul liniei 700) de la Humminbird revolutioneaza modul de pescuit cu ajutorul tehnologiei – scanare laterala (la 180°) ce ofera imagini ca si o fotografie a fundului apei, pestilor si structurilor din apa, combinata cu scanarea DualBeam cu doua conuri (20° si 60°). Toate sonarele Humminbird importate au ambele sisteme metrice














Display Size

5” diagonal


Display Pixel Matrix

640V x 640H


Display Type

Colour TFT


Display Colours/ Greyscale

256 colours


Sonar - Standard

Side Imaging®, Down Imaging™ and DualBeam PLUS™


Sonar Coverage

20º, 60º & 180˚ @ -10db


Sonar Frequency

83/200/455 kHz


Sonar Optional

QuadraBeam PLUS™


Target Separation

65mm


Power Output (max.)

500 watts (RMS) 4000 watts (peak to peak)


Depth Capability

45 m SI, 457 m


Temperature

Included


Speed

GPS speed included


Backlight

Yes


Waterproof

Yes


Unit Size Installed (Gimbal)

175W x 190 H x 116D mm


Unit Size Installed (In-dash)

17W x 137H x 32D mm


Mount

Quick disconnect, Optional in-dash


Transducer - Standard

103262


Transducer Mounting - Standard

Transom


Power Input

10-20VDC


GPS Receiver

50 Channel


Ethernet Networking

Yes
























































4 comentarii:

Anonim spunea...

Sonarele receptează o mulţime de unde ce sunt transmise în apă de către un emiţător. Aceste unde când ajung la un obstacol sau la fundul apei ricoşează înapoi. Emiţătorul are şi funcţie de receptor, semnalele fiind astfel receptate şi transmise la sonarul propriu zis, care le prelucrează şi apoi sunt redate pe ecran. Imaginea actuală, adică prezentul, se află întotdeauna în dreapta ecranului, unde se formează o imagine nouă în intervale scurte de timp, regulate (e vorba de fracţiuni de secundă). Emisia acestor unde formează un con, cu unghiul vârfului de 20°, 60° sau chiar de peste 100°. Cu cît unghiul conului este mai mare, cu atât şi baza lui este mai mare, iar imaginea pe ecran este cu atât mai eronată. Hm, cam greu de înţeles… şi de explicat e la fel de greu, dar haideţi că încerc.
Să plecăm de la o frecvenţă care formează un unghi de 100°, care la o adâncime de 7 metrii are o bază cu o rază de 11 metrii. Dacă vă aflaţi deasupra unei gropi, adâncă de 10 metrii, ce are o rază de 4 metrii, iar jur împrejurul acestei gropi apa are o adâncime de doar 7 metrii, imaginea pe sonar vă va arăta probabil o adâncime de 8 metrii. De ce? O medie al sumei tuturor undelor ce lovesc adâncimea de 10 metrii (groapa), al celor ce lovesc adâncimea de 7 metrii (în afara gropii) şi al tuturor undelor ce lovesc marginea gropii dau un rezultat eronat. Astfel, dacă nu ne deplasăm de deasupra gropii, imaginea pe ecran rămâne continuu aceeaşi, arătând o adâncime constantă de 8 metrii. Comutând pe altă frecvenţă, o emisie cu un unghi de 20°, ne va arăta deodată pe ecran o adâncime de 10 metrii, adâncimea reală. Baza conului nu va mai ieşi din groapă, având o rază de doar 2 metrii, care se află acum în interiorul gropii cu raza de 4 metrii. Imaginea perfect reală ar fi dacă baza conului ar fi de exemplu 1 cm².

Anonim spunea...

Să rămânem acum la varianta cu 20° şi să ne deplasăm încet în afara gropii. Ajunşi pe marginea gropii ne oprim şi ne uităm pe ecran. Acesta ne arată mai întâi o pantă lină, iar din momentul în care ne-am oprit vedem din nou o linie dreaptă la o adâncime de 8,5 metrii. După câteva secunde ne deplasăm încet mai departe, vom vedea din nou mai întâi o pantă lină, iar din momentul în care baza conului acoperă doar porţiuni unde apa are 7 metrii, ne va arăta o linie continuă cu o adâncime de 7 metrii.

Acum să ne întoarcem deasupra gropii, şi plecăm în viteză mare. Pe ecran vom avea mai întâi o linie continuă cu o adâncime de 10 metrii, după care ne apare brusc o treaptă destul de abruptă, după care din nou o linie constantă de 7 metrii. Niciodată să nu pierdeţi din vedere jocul între timpul de emisie-recepţie al undelor şi viteza de deplasare al bărcii. Dacă plecaţi în viteză cu barca de la mal spre mijlocul apei, perpendicular pe curentul apei, veţi vedea cum pragul cade brusc, şi veţi crede că este foarte abrupt. Peste aceeaşi porţiune vă deplasaţi acum cu o viteză lentă, veţi remarca că pragul nu este chiar atât de abrupt, ci este lin. Iar dacă rămâneţi ancoraţi chiar deasupra pragului, veţi avea pe ecran o linie continuă.

Anonim spunea...

Cum sunt redaţi peştii pe ecranul unui sonar? Şi aceasta e o întrebare simplă cu un răspuns cam complicat. Majoritatea sonarelor au un modus unde peştii sunt arătaţi ca simboluri de … peşti. Acest modus este greşit, nu-l mai folosiţi! Să încercăm să găsim explicaţia. Ce ne redă un sonar? Peşti, crengi, smocuri de iarbă, impurităţi, bule de aer şi, în cazul pescuitului la clonc, şi montura noastră, adică momeala şi plumbul. Să comutăm sonarul de pe modusul real, pur, adică de acolo de unde ne arată doar linii şi puncte, pe aşa zisul modus “peşti”. Plumbul v-a devenit deodată peşte, iar bulele de aer care sunt în modusul real redate ca puncte ce urcă constant la 45° sunt deodată peşti. Eroare!! Dacă tot ce este obiect sau vietate, impuritate sau un proces natural (cum ar fi bulele de aer) sunt redate ca peşti, cum putem să mai deosebim adevăraţii peşti de toate restul? Folosind modusul real, pur! Peştii sunt redaţi printr-o mulţime de puncte dense, ce formează o linie subţire dacă peştele e mic, sau o linie groasă dacă peştele e mare. Astfel putem şi bulele de aer să le deosebim de peşti prin faptul că acestea sunt redate prin puncte mai rare, care urcă constant într-un unghi de 45°. Smocurile de iarbă sau impurităţile din apă sunt tot aşa redate, prin puncte mai rare, formând cel mult o linie spălăcită. În modusul real avem doar plumbul şi peştii de deosebit unul de altul.La pescuitul cu cloncul animăm somnii ce stau pe fundul apei. În momentul când bătăile cloncului ajung chiar deasupra lui, curiozitatea îl îndeamnă să urce şi să vadă ce face gălăgie. Aşa că, somnii ce urcă la bătăile cloncului urcă exact pe raza de bătaie al sonarului care este în formă de con. Însă nici somnii nu reacţionează toţi la fel, unii dintre ei fiind mai leneşi, mai înceţi. Unii somni urcă imediat spre barcă, alţii abia în momentul când baza conului de unde este aproape trecută de ei, rămânând în bătaia undelor doar capul somnului sau o parte din coada lui. Astfel se poate ca un somn imens, care e şi puţin mai leneş decât cei mici şi zvelţi, să urce cu ceva întârziere pe marginea conului de unde. Sonarul ne va arăta în acest caz doar o linie subţire, de parcă ar fi un mini-somn. De aceea, întotdeauna să contraţi cît puteţi de puternic, deoarece niciodată nu putem recunoaşte cu exactitate mărimea somnului ce urcă la momeală.

Când trecem cu barca peste un peste ce înoată între ape, vom observa pe ecran apariţia unei semilune, cu curbura în sus. Să vă explic şi de ce: aşa cum am descris şi mai sus, primele unde ce ating marginea peştelui (de exemplu capul) se află pe marginea conului de unde. Linia de margine fiind mai lungă decât linia de centru (înălţimea conului este cea mai scurtă), primele puncte ale peştelui formează o linie subţire şi sunt ceva mai jos decât restul semilunei. Când pestele ajunge în centrul conului, ne este redată pe ecran nu numai dimensiunea reală a peştelui, ci şi adâncimea reală unde se află acesta. În momentul în care peştele iasă din conul de unde, ultimele puncte redate pe ecran sunt cele din cealaltă margine a conului, adică mai subţire şi mai jos.Mai doresc să vă atrag atenţia că un peste (acelaşi peste) este diferit redat la adâncimi diferite. Asta putem să observăm şi la montura noastră. La o adâncime de 3 metrii plumbul pare mult mai mare pe ecran decât dacă îl lăsăm mai jos, la o adâncime de 10 metrii. Astfel, un peste de … să zicem 3 kilograme, îl vom vedea mare pe sonar dacă se află aproape de barca, iar dacă este la o adâncime de 10 – 12 metrii va fi redat printr-o linie mult mai subtire.

DACA PESCUITI DE PE MAL PUTETI ATASA SONDA SONARULUI PE UN NAVOMODEL DE JUCARIE SI IL PUTETI URMARI MERGAND DUPA EL PE MAL PANA GASITI LOCUL CARE VA PLACE.

mai subţire.

shoricelu spunea...

Foarte fain, foarte descriptiv si bazat pe experienta! Multumim!