Bancul zilei
..Făceam sex cu o prostituată pe bancheta din spate a maşinii, când un poliţist îmi bate-n geam:
– Ar trebui să vă arestez pe amândoi…dar ... aş putea să mă prefac că nu v-am văzut ... dacă sunt următorul la rând.
Am fost şocat, nu ştiam ce să mai cred, … vorbeşte serios,... îmi întinde o capcană,… aşa că i-am zis:
– Nu ştiu ce să zic, domnule poliţist…
– De ce nu ştii mă?! Vrei să te arestez?
– Nu, domnule poliţist, doar că eu.... n-am mai f.... niciodată un poliţist !
– Ar trebui să vă arestez pe amândoi…dar ... aş putea să mă prefac că nu v-am văzut ... dacă sunt următorul la rând.
Am fost şocat, nu ştiam ce să mai cred, … vorbeşte serios,... îmi întinde o capcană,… aşa că i-am zis:
– Nu ştiu ce să zic, domnule poliţist…
– De ce nu ştii mă?! Vrei să te arestez?
– Nu, domnule poliţist, doar că eu.... n-am mai f.... niciodată un poliţist !
Bancul zilei
Un tip şi o tipă în liftul unui hotel de 5 stele. Când se întoarce să apese butonul pentru etajul la care dorea să ajungă, bărbatul atinge, cu cotul, absolut întâmplător, sânii femeii. Ca să-şi ceară scuze, fără să fie penibil, tipul zice:
- Doamnă, dacă şi inima dumneavoastră e atât de mare precum sânii, sunt sigur că mă veţi ierta.
La care ea:
- Domnule, dacă şi penisul dumneavoastră e la fel de tare precum cotul, eu stau la camera 214.
- Doamnă, dacă şi inima dumneavoastră e atât de mare precum sânii, sunt sigur că mă veţi ierta.
La care ea:
- Domnule, dacă şi penisul dumneavoastră e la fel de tare precum cotul, eu stau la camera 214.
Bancul zilei
Un preot se despartea de parohia sa dupa multi ani de slujire.
Pe langa masa de adio, enoriasii s-au gandit sa-i faca si un cadou. Ca peste tot, a fost invitat si un politician sa spuna cateva cuvinte si sa-i inmaneze cadoul. Dar ca toti politicienii, a intarziat, si atunci parintele s-a gandit sa umple timpul cu un discurs.
- Prima mea impresie despre parohia aceasta mi-am facut-o cu ocazia primei spovedanii. M-am gandit ca am fost trimis intr-un loc teribil deoarece primul care s-a spovedit mi-a marturisit ca furase un televizor, ca le-a furat banii parintilor, ca a mai furat si la locul de munca, pe langa faptul ca avea o aventura sexuala cu sotia sefului. In unele ocazii facea trafic si vanzare de droguri. Si la urma a zis ca i-a transmis o boala venerica ......sorei sale!!!
Am ramas oripilat… stupefiat… si foarte speriat! Dar dupa aceea spre marea mea bucurie am cunoscut comunitatea care nu semana deloc cu acest individ odios. Mai mult, pot sa spun ca a fost o parohie de oameni responsabili, cu ridicate valori morale si plini de evlavie, si ca am trait aici ani minunati!
In acest moment soseste si politicianul, asa ca l-au chemat repede sa ia cuvantul.
Dupa ce s-a scuzat pentru intarziere a inceput astfel:
- Niciodata n-am sa uit cand a venit parintele in parohia noastra… De fapt, am avut onoarea sa fiu primul care s-a spovedit la el…
Planul Comun de Acţiune- rezultate
Agenția Naționala Pentru Pescuit si Acvacultura împreuna cu Direcţia de Ordine Publică din cadrul IGPR in baza ,,Planului Comun de Acţiune nr. 342.327 din 26.07.2012", a derulat la în perioada 01.08 - 10.08.2012, acțiuni pentrupentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol, a transportului şi comercializării ilegale de peşte şi produse din peşte, pe raza judeţelor TULCEA, IALOMIŢA, CONSTANŢA, BRĂILA şi GALAŢI.
Cu ocazia derulării acţiunilor au fost verificate 27 societăţi comerciale de profil, 28 amenajări piscicole şi asociaţii pescăreşti, 568 autoturisme şi 219 ambarcaţiuni, fiind obţinute următoarele rezultate:
32 infracţiuni constatate, din care 23 prevăzute şi pedepsite de O.U.G. nr. 23/2008, privind pescuitul şi acvacultura şi 9 la alte acte normative;
376 sancţiuni contravenţionale aplicate, în valoare totală de 45.920 lei;
5 percheziţii domiciliare efectuate;
35 persoane cercetate, toate depistate în flagrant;
Bunuri ridicate în vederea confiscării:
614 kg peşte, de diferite specii;
112 plase monofilament, în lungime de aprox. 5.141 m;
22 plase din fir textil, în lungime de de aprox. 755 m;
dispozitive electrice pentru pescuit;
5 setci;
6 năvoade;
8 ambarcaţiuni;
6 motoare ambarcaţiuni;
rezervoare de ambarcaţiuni;
79 pachete de ţigări provenite din Republica Moldova.
*******
Agenția Naționala Pentru Pescuit si Acvacultura împreuna cu Direcţia de Ordine Publică din cadrul IGPR in baza ,,Planului Comun de Acţiune nr. 340.175 din 03.04.2012", a derulat la nivel naţional în perioada 04.04. - 15.06.2012,acțiuni pentru prevenirea şi combaterea pescuitului ilegal.
Au fost constatate următoarele infracțiuni:
502prevăzute şi pedepsite de O.U.G. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;
702 la O.U.G. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;
Bunuri ridicate în vederea confiscării:
5.394 kg peşte proaspăt de diferite specii, dintre care 38 kg din specia sturionilor;
23 kgicre de peşte de diferite specii;
1.447plase monofilament, în lungime de aprox. 72.350 m;
338 plase din fir textil, în lungime de aprox. 16.900 m;
5 dispozitive electrice de pescuit;
71vintire;
29prostovoale;
4 năvoade;
140 alte unelte de pescuit;
44 ambarcaţiuni;
10 motoare de ambarcaţiune;
5 rezervoare de ambarcaţiune;
5 autoturisme.
PERMIS DE NAVIGATIE
Actele necesare obtinerii unui permis de navigatie clasa-categoria C / D la Capitania Snagov :- copie diploma de studii
- copie BI/CI
- adeverinta medicala "apt pt conducere ambarcatiune de agrement cu motor" (medic de familie)
- doua fotografii tip pasaport
- un dosar plic sau cu sina
- costuri: taxa de examen 200 RON
- fisa de insriere la examen - se completeaza personal la depunerea dosarului.
Nota : In cazul schimbarii numelui se va depune o copie a certificatului de casatorie sau a hotararii judecatoresti.
La depunerea dosarului, actele de la pct. 1 si 2 trebuie prezentate si in original, pentru confruntare.
Permis de navigatie
Obtinerea certificatului international de conducator de ambarcatiune de agrement se face conform Ordinului 534 in urma unui examen sustinut la o capitanie de port si da dreptul proprietarului sa conduca o ambarcatiune de agrement propulsata cu motor si/sau cu vele in zona reglementata de clasa permisului. Ambarcatiunile de agrement reprezinta orice ambarcatiune, propulsata cu motor si/sau cu vele, al carei corp are lungimea de 2,5 m pana la 24 m, care nu transporta marfuri si care este utilizata exclusiv in scopuri sportive si recreative.
Categorii de certificate, in functie de zona de navigatie :
- clasa A - certificat care da dreptul titularului sa conduca ambarcatiuni de agrement pe ape interioare si in toate zonele maritime;
- clasa B - certificat care da dreptul titularului sa conduca ambarcatiuni de agrement in zone maritime care sa nu depaseasca o distanta de maximum 12 Mm fata de coasta;
- clasa C - certificat care da dreptul titularului sa conduca ambarcatiuni de agrement in zone maritime care sa nu depaseasca o distanta de maximum 6 Mm fata de coasta;
- clasa D - certificat care da dreptul titularului sa conduca ambarcatiuni de agrement pe ape interioare.
Pentru a conduce o ambarcatiune cu o putere a motorului de pana la 3,68 kW(4.93 CP) pe ape interioare nu este necesara detinerea certificatului international de conducator de ambarcatiune de agrement clasa D.
Disciplinele de examen pentru clasa D sunt :
1. Regulament de Navigatie pe Dunare - scris, test grila, punctaj max=10, punctaj min=8
2. Marinarie - scris, test grila, punctaj max=10, punctaj min=7
3. Conducerea si manevra ambarcatiunii cu motor - scris, test grila, punctaj max=10, punctaj min=7
Pentru clasa C (diferenta): COLREG - Regulamentul international de prevenire a coliziunior pe mare - scris, test grila, punctaj max=10, punctaj min=8
Documentatie utila in vederea sustinerii examenului :
- Ordin 534 (eliberarea certificatelor internationale de conducator de ambarcatiune de agrement)
- Regulamentul de Navigatie pe Dunare
- Curs de marinarie (Cdor.dr. Georgescu Stefan)
- Manualul conducatorului de ambarcatiuni cu motor pentru agrement (Mihai Ghiba - Florin Oprea)
- Conducere si manevra
**********
Regulament de navigatie pe Dunare (in sectorul Romanesc) * 1993 - Inspectoratul de Stat al Navigatiei Civile (Ordinul nr 494 din 4.09.1992 - in temeiul HG 426/191) - [Extrase relevante pentru lacuri]
Ordin: Se aproba Regulamentul (..) pe sectorul romanesc al Dunarii cuprins intre km 1075 si iesirea in mare (..)
Art 1.25 - Regulamentul se aplica pe parcursul cailor navigabile romanesti.
Art. 1.01/1: Seminificatia unor termeni:
d) termenul "ambarcatiune mica" inseamna orice nava cu lungimea corpului mai mica de 20 m (..)
e) termenul "material plutitor asamblat" inseamna plutele, precum si orice constructie, grupari sau orice obiecte apte de a naviga, altele decat nave sau instalatii plutitoare;
(..) Termeni importanti: tipuri de lumini / tipuri de sunete / vizibilitate / etc
- prova: partea din fata, a navei
- pupa: partea din spate, a navei
- babord (lumina rosie): partea din stanga a navei - privind inainte
- tribord (lumina verde): partea din dreapta a navei - privind inainte
Art. 1.02/1: Orice nava sau material plutitor asamblat (..) trebuie sa fie puse sub autoritatea unei persoane, avand calificarea necesara in acest scop. Aceasta persoana este denumita in continuare "conducator".
Art. 1.02/4: Conducatorul este raspunzator de respectarea prevederilor prezentului Regulament pe nava lui, pe convoiul lui sau pe materialele plutitoare asamblate (..)
Art. 1.02/5: Orice instalatie plutitoare trebuie sa fie pusa sub autoritatea unei persoane calificate.Aceasta persoana este raspunzatoare de respectarea prevederilor din prezentul Regulament pe instalatia sa plutitoare.
Art. 1.03/2: Orice alte persoane care se gasesc la bord, trebuie sa se conformeze ordinelor ce le sunt date de catre conducatorul navei in interesul sigurantei sau ordinii la bord.
Art 1.04 - Indatoriri de vigilenta : (..) a pune in pericol viata persoanelor / a provoca pagube / a creeapiedici navigatiei / a polua apele.
Art. 1.09/1: In timpul navigatiei, carma trebuie tinuta de catre cel putin o persoana calificata care sa aiba varsta de minimum 16 ani.
Art 1.10 - Documente de bord (in cazul ambarcatiunilor de agrement): a) permis national de navigatie
Art 1.12/4: Cand o nava intalneste un obstacol necunoscut situat in calea navigabila, conducatorul trebuie sa anunte, fara intarziere, capitania de port cea mai apropiata, indicand, pe cat posibil, locul exact in care obstacolul a fost intalnit.
Art 1.16 - Salvare si asistenta: "in caz de accident (..) sa se foloseasca de toate mijloacele pe care le are la dispozitie" / "sa dea imediat asistenta"
Art 1.19/1 - Ordine speciale: "Conducatorii (..) sa se conformeze ordinelor speciale ce le sunt date de catre organele capitaniei (..)"
Art 1.23: Desfaurarea activitatilor sportive, sarbatorilor pe apa si alte manifestari care pot afecta siguranta sau buna desfasurare a navigatiei, trebuie sa se faca cu aprobarea autoritatilor competente.
Art 2.02/1: Ambarcatiunile mici trebuie sa aiba marci de inmatriculare oficiale; daca asemenea marci nu au fost stabilite, ele trebuie sa aiba:
a) numele sau deviza lor
b) numele si domiciliul proprietarului ambarcatiunii
Art 2.02/2: Marcile de inmatriculare sau de identificare, mentionate la pct 1a) de mai sus, se aplica in exteriorul ambarcatiunii cu caractere latine, foarte citet si de nesters, inscrierea acestora cu vopsea de ulei fiind considerata ca de nesters. Inaltimea caracterlor va fi de cel putin 10 cm. Daca ambarcatiunea un are nume sau deviza, pe ea se aplica numele (sau prescurtarea obisnuita) a organiztiei careia ii apartine, dupa care, eventual urmeaza un numar.
II. A - Semnalizarea de noapte in mars
Art 3.13/1: Ambarcatiunile mici autopropusalte izolate in mars, trebuie sa poarte:
a) o lumina de catarg (..)
b) lumini de borduri (..)
c) o lumina de pupa (..)
Art 3.13/2: Ambarcatiunile mici autopropulsate navigand izolat, cu o lungime mai mica de 7m, pot, in local luminilor prevazute la pct.1 de mai sus sa poarte o lumina alba obisnuita, dispusa intr-un loc corespunzator si la o inaltime de la care sa fie vizibila din toate partile.
Art 3.13/6: Ambarcatiunile mici izolate, care nu sunt nici autopropulsate, nici cu vele, trebuie sa poarte :
- o lumina alba obisnuita, vizibila din toate partile. Totodata, barcile de serviciu ale navelor, care se gasesc in aceleasi conditii, trebuie sa arate aceasta lumina numai in apropierea altor nave.
II. B - Semnalizarea de noapte in stationare
Art 3.20/3: O ambarcatiune mica in stationare, cu exceptia barcilor de serviciu ale navelor, poate purta in local luminii prevazute la pct.1 de mai sus, o lumina alba obisnuita, dispusa corespunzator si la o astfel de intlatime, incat sa fie vizibila din toate partile.
III. A - Semnalizarea de zi in mars
Art 3.31: Navele autorizate sa transporte mai mult de 12 pasageri si a caror lungime maxima a corpului un depaseste 20m trebuie sa poarte:
- un bicon galben amplasat intr-un loc corespunzator si la o inaltime, in asa fel incat sa fie vizibil din toate partile
Art 4.02/2: Ambarcatiunile mici izolate (..), pot, in caz de nevoie, sa dea semnalele generale (sonore) prevazute in cap.III Anexa 6 din prezentul Regulament
Art 6.03bis+ Art 6.04/6 + Art 6.09/8 + Art 6.13/5: Prevederile (..) Incrucisarea / Intalniri / Depasirea / Intoarcerea (..) nu se aplica ambarcatiunilor mici care naviga la intalnire cu alte ambarcatiuni mici.
Art 6/34 - Practicarea schiului nautic si a altor activitati similare
1. Practicarea schiului nautic sau a altor activitati similare, sunt permise numai ziua si pe timp cu vizibilitate buna. Zonele in care se permite sau se itnerzice practicarea activtatilor spotive se stabilesc de capitaniile de port.
2. Conducatorul navei care reomorcheaza trebuie sa fie insotit de o pesoana desemnata cu servicial de remorca si cu supravegherea schiorului si care sa fie apt sa indeplinieasca acest rol.
3. Daca nava care remorcheaza si schiorul un se gasesc in spatiul stabilit special pentru ei, atunci ei trebuie sa mentina o distanta suficiente de toate celalalte nave, de mal si de cei care fac baie.
4. Cablul de remorca un trebuie sa fie tarat de nava, daca de el un se tine schiorul.
Art 6.37/1 - Comportamentul inotatorilor subacvatici sportivi
Practicarea inotului subacvatic fara aprobare, se interdice in locurile unde poate fi stanjenita navigatia, si anume:
a) pe traseul obisnuit al navelor, care poarta semnalizarea prevazuta la art. 3.16 si 3.34;
b) inaintea intrarii in porturi
c) in apropierea locurilor de stationare
d) in zonele stabilite pentru schiul nautic si alte activitati similare
***********
Ce se vede pe sonar
Urmarind filmele de mai jos puteti vedea ce afiseaza sonarul in timpul unei partide de pescuit la clonc mai exact cum se vede somnul cand urca pe sonar
Bancul zilei
Soţul se întoarce dintr-o călătorie, deschide uşa la dormitor şi îi vede acolo pe unul dintre prietenii săi şi sotia sa fac dragoste. Soţul scoate arma şi îşi împuşcă prietenul. Soţia se ridică obosită, graţios se apropie de oglindă, ia rujul, se rujeaza şi cu un oftat uşor spune:
- Cu aşa o atitudine îţi vei pierde toţi prietenii!
- Cu aşa o atitudine îţi vei pierde toţi prietenii!
Ce face omul cu mana lui......
De la http://www.greenpeace.org/romania/ro/campaigns/oceane/Politica-Comun-in-domeniului-Pescuitului/
Bancul zilei
Basescu merge sa << consulte >> o vrajitoare :
Vrajitoarea, foarte concentrata, închide ochii si îi spune :
- Va vad trecând pe un bulevard foarte mare, într-o masina decapotabila si lumea strigând de bucurie.
Basescu zâmbeste si o întreaba :
- Deci multimea este fericita ?
- Da, ca niciodata !
- Si oamenii alearga dupa masina ?
- Da, alearga în jurul masinii, ca nebunii. Politiei îi este foarte
dificil sa faca loc masinii.
- Sunt si oameni care poarta drapele ?
- Da, drapele si bannere cu cuvinte de speranta pentru un viitor mai bun.
- Chiar asa ? Si oamenii striga, cânta ?
- Da, oamenii striga fraze de speranta :
<<Oh! De-acum încolo totul va fi mai bine !!!
Poporul este în sarbatoare.
- Si eu, eu cum reactionez la toate astea ?
- Nu pot sa vad !
- Cosciugul este inchis
bancul zilei
Maria se roaga de Ion sa faca sex.
Asta, obosit, ii explica:
- Mai, Marie, stii tu ce efort presupune o partida de sex?
- Ce efort?
- Uite, e ca si cum eu te-as lua in spate si te-as duce din Arad la Timisoara, pe jos.
- Hai, ma Ioane!
Maria tot insista si Ion cedeaza. Dupa amorul salbatic, Ion da sa se culce, dar Maria-l ia la intrebari:
- Auzi, acum ce dracu' faci, doar nu ma lasi la Timisoara...
Asta, obosit, ii explica:
- Mai, Marie, stii tu ce efort presupune o partida de sex?
- Ce efort?
- Uite, e ca si cum eu te-as lua in spate si te-as duce din Arad la Timisoara, pe jos.
- Hai, ma Ioane!
Maria tot insista si Ion cedeaza. Dupa amorul salbatic, Ion da sa se culce, dar Maria-l ia la intrebari:
- Auzi, acum ce dracu' faci, doar nu ma lasi la Timisoara...
Unii nu stiu ce inseamna Dunarea dar predau lectii de pescuit
Acest domn confunda viaductele cu Dunarea, chiar el spune ca ce face acolo nu merge pe ape curgatoare si totusi din titlul reiese ca pescuieste pe Dunare.... sau poate Dunarea a incetat sa mai curga?!!!
Sfatul meu este sa nu incercati asta pe Dunare pentru ca pierdeti si timpul si banii.
Sfatul meu este sa nu incercati asta pe Dunare pentru ca pierdeti si timpul si banii.
Pescuitul la feeder
La noi de ceva vreme a aparut moda feeder care in mintea unora presupune doar o montura care sa aiba in componenta un cosulet din metal sau plastic de tipul celor din imaginea de mai jos
daca ar fi luam de bun articolul din site-ul depescuit.ro sau daca intram pe site-ul pescuit la feeder cosuletul feeder este altceva decat un momitor
din moment ce nu sunt trecute la rubrica momitoare si au o rubrica aparte.La fel si site-ul povesti pescaresti descrie montura doar cu unul din aceste tipuri de cosulete. Exemplele ar putea continua la nesfarsit.
Ce presupune de fapt pescuitul la feeder pe scurt
O lanseta cu un varf mai putin rigid un fir mai subtire si o montura cu momitor... mai departe este industrie marketing si doar putina inovatie daca avem in vedere pescuitul de crap la feeder chiar foarte putina inovatie. De ce spun asta?Vizionati filmul urmator
daca ar fi luam de bun articolul din site-ul depescuit.ro sau daca intram pe site-ul pescuit la feeder cosuletul feeder este altceva decat un momitor din moment ce nu sunt trecute la rubrica momitoare si au o rubrica aparte.La fel si site-ul povesti pescaresti descrie montura doar cu unul din aceste tipuri de cosulete. Exemplele ar putea continua la nesfarsit. O lanseta cu un varf mai putin rigid un fir mai subtire si o montura cu momitor... mai departe este industrie marketing si doar putina inovatie daca avem in vedere pescuitul de crap la feeder chiar foarte putina inovatie. De ce spun asta?Vizionati filmul urmator
Bancul zilei
O femeie se duce la doctor, batuta mar, plina toata de vanatai negre si albastre.
Doctorul o intreaba: "Ce s-a-ntamplat?"
Zice ea: "Doctore, nu stiu ce sa mai fac. De fiecare data cand barbatu-meu vine beat acasa, ma bate de ma usuca..."
Doctorul: "Am o cura, intr-adevar, foarte eficienta pentru treaba asta. Cand vine barbatul acasa, sa ai pregatit un pahar cu ceai de menta.
Cum apare, tu, incepi sa sorbi incetisor din pahar. Si soarbe, soarbe, pana-l vezi ca s-a dus la culcare."
Doua saptamani mai tarziu, vine iarasi femeia la doctor, proaspata si renascuta...
"Doctore, ai avut o idee minunata. De fiecare data cand vine barbatu-meu acasa beat, eu sorb ceai de menta, sorb si sorb,
iar el nu se atinge de mine. Poti sa-mi spui cum influenteaza ceaiul de menta chestia asta?..."
Doctorul: "Ceaiul de menta n-are nici o treaba... Sorbitul iti tine gura-nchisa.
Doctorul o intreaba: "Ce s-a-ntamplat?"
Zice ea: "Doctore, nu stiu ce sa mai fac. De fiecare data cand barbatu-meu vine beat acasa, ma bate de ma usuca..."
Doctorul: "Am o cura, intr-adevar, foarte eficienta pentru treaba asta. Cand vine barbatul acasa, sa ai pregatit un pahar cu ceai de menta.
Cum apare, tu, incepi sa sorbi incetisor din pahar. Si soarbe, soarbe, pana-l vezi ca s-a dus la culcare."
Doua saptamani mai tarziu, vine iarasi femeia la doctor, proaspata si renascuta...
"Doctore, ai avut o idee minunata. De fiecare data cand vine barbatu-meu acasa beat, eu sorb ceai de menta, sorb si sorb,
iar el nu se atinge de mine. Poti sa-mi spui cum influenteaza ceaiul de menta chestia asta?..."
Doctorul: "Ceaiul de menta n-are nici o treaba... Sorbitul iti tine gura-nchisa.
Paraziti la pesti
1 -- larva paraziteaza la pesti, unde se inchisteaza in musculatura, peretele intestinal, cavitatea corpului, ovare, fiind semnalata la: Biban, Ştiuca, Şalau, Somn, Avat si Sturioni.
2 -- corpul are 1,1-2,7 cm lungime (dupa alti autori 8,3cm), 2 mm grosime, de culoare rosie, inconjurata in unele cazuri de o capsula groasa de culoare bruna (chist).
3 -- adultii paraziteaza in peretii stomacului la pasarile ihtiofage (cormoran, egreta, etc.), in timp ce pestii indeplinesc doar rolul de gazda intermediara (depozitara) pt. stadiile larvare III si IV.
4 -- dupa naparlire, larvele stadiului III fie raman in cavitatea corpului, fie migreaza in musculatura abdominala, peretii intestinali, ficat, gonade, unde se inchisteaza.
5 -- pestii, au rol insemnat in raspandirea parazitului in populatiile pasarilor ihtiofage si prezinta simptome de boala doar in cazul unei infestari masive, cand pot devenii letargici, cu abdomenul umflat, dificultati la inot, etc.
6 -- in cazul infestarii la om, parazitul se fixeaza in peretele tubului digestiv, dar poate sa-l si perforeze, migrand si in alte organe, in ambele cazuri generand dureri abdominale. Remediul consta in extragerea chirurgicala a segmentelor parazitate. Vestea buna este ca se cunosc extrem de putine cazuri de infestare la om (confirmate medical). Conform unor articole din SUA, au fost confirmate doar 5 astfel de cazuri, prin consumarea unor pesti incorect gatiti.
La vremea respectiva, pt. a fi sigur asupra determinarii (dupa poze) m-am consultat cu o cunostinta, cercetator in cadrul RBDD, care a confirmat corectitudinea determinarii, adaugand urmatorul comentariu: „... De peste 15 ani acest parazit se regaseste destul de frecvent la Biban, Ştiuca, Şalau, dar si la Somn, Avat si Sturioni.
Doua locuri bune de pescuit stiuca, avat, salau langa Bucuresti
Acum ca apa s-a racit cel mai bine este sa incercati pescuitul la rapitor iar in zona Oltenita sunt 2 locuri de pescuit pe Dunare care le recomand:
1.Ostrovul de la Stancea
Este practic un brat mic al Dunarii situat mai jos de Spantov care adunna rapitorul in cantitati destul de mari.puteti ajunge aici foarte usor trecand de Spantov si Stancea apoi facand la dreapta pe primul drum de tara care se formeaza de la iesirea din sat.clik aici pentru localizare gps
2.Canalul de la Oltenita - Chirnogi
Aveti descrierea caii de acces la locuri de pescuit iar pozitionarea canalului accesand acest link
1.Ostrovul de la Stancea
Este practic un brat mic al Dunarii situat mai jos de Spantov care adunna rapitorul in cantitati destul de mari.puteti ajunge aici foarte usor trecand de Spantov si Stancea apoi facand la dreapta pe primul drum de tara care se formeaza de la iesirea din sat.clik aici pentru localizare gps
2.Canalul de la Oltenita - Chirnogi
Aveti descrierea caii de acces la locuri de pescuit iar pozitionarea canalului accesand acest link
Despre stiuca :
Stiuca are capul lung, foarte caracteristic, semanand bine cu un cioc de rata, falca inferioara este mai lunga decat cea superioara, gura larga si complet inarmata cu numerosi dinti ascutiti. Dintii permanenti sunt in numar de peste 700.Linia laterala a corpului nu este bine vizibila, fiind intrerupta in mai multe locuri. Stiuca se mai caracterizeaza prin asezarea inotatoarei dorsale care este suprapusa in dreptul inotatoarei anale, ambele fiind situate aproape de inotatoarea codala. Aceasta asezare, precum si forma corpului, permit stiucii sa inoate cu o mare repeziciune. Culoarea sa, ca si a celorlalti pesti din apele dulci, depinde de natura apei, a fundului. Stiucile din rauri sunt de culoare mai deschisa decat cele din helesteie. Obisnuit, partea dorsala este cenusie-verzuie, laturile sunt cenusii batand in galben, iar abdomenul alb-argintiu. Corpul are pe alocuri pete negre. Inotatoarele au toate aceeasi coloratie cenusie.Este raspandita atat in apele statatoare, cat si in cele curgatoare, dar se dezvolta mai ales in apele care in timpul verii nu se incalzesc prea tare (20-25 grade C).
Peste rapitor si foarte lacom, se hraneste de preferinta cu pesti mici, mamifere de apa si mici pasari acvatice. In prima perioada de dezvoltare, puietul de stiuca este consumator de plancton. Scholtz (1932) arata ca puietul de stiuca, in cazul hranirii cu ciclopi, consuma in 24 de ore 16-17,5% din greutatea corpului: oligochete 15,33%, tendipedide 15-25%, gamaride 11-12% si pesti numai 3-5%.
Pentru un spor de crestere de 1 kg, consuma 3-5 kg de alti pesti, de obicei bolnavi, fara valoare comerciala: plevusca, gibort etc.Dupa cum s-a aratat, este foarte apreciata in tarile Europei occidentale, in special in Franta, pentru gustul sau specific; carnea contine peste 19% materii albuminoide, proteine, iar grasime numai 0,5-1,2%.Greutatea organismelor care sunt inghitite de stiuca reprezinta a 1/12 - 1/20 -a parte din greutatea ei, insa atunci cand e infometata ataca si pestii mai mari. Astfel, Burmakin, E. V. arata ca o stiuca de 40 cm a inghitit alta de 30 cm. Procesul de inghitire a durat 10 zile, iar de digetie - 50 de zile.
Puietul de stiuca rezista la temperaturi ridicate, de 33 grade C, rezistand bine si la scaderea oxigenului pana la 1,8 miligrame / litru (Martisev, 1959).Cea mai mare parte a zile, stiuca este inactiva si numai spre seara iese la vanatoare. Ea pandeste prada sub maluri, in ascunzisuri, de unde se arunca ca o sageata asupra ei, ataca uneori pesti aproape de aceeasi marime cu ea si, chiar pesti din specia ei. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani. Epoca de reproductie este foarte timpurie: ea incepe pe la finele lunii februarie, sau inceputul lunii martie, cand gheata se topeste si cand apa a ajuns la temperatura de 4-6 grace C (in tarile cu clima temperata la 8-10 gr. C). Femelele, mai mari ca masculii, depun in medie 216 - 300.000 de icre cu diametrul de 2,5 - 3 mm. Exemplarele mari depun 1 milion de icre. Durata incubatiei este de 15-20 de zile. La ecloziune, puietul masoara 6,7 - 7,6 mm, la 10 zile - 10 mm, la 15 zile - 15 mm.In prima perioada de crestere, puietul se hraneste cu infuzori si dafnii. Treptat, incepe sa consume dafnii mai mari, iar peste 10 zile, puietul mai mare devine rapitor, consumand puietul mai mic.
Stiuca creste foarte repede. In apele naturale ajunge la dimensiuni foarte mari, atingand uneori pana la 1,5 m lungime si cca. 15 kg greutate.Cresterea stiucii, ca si la crap, este rentabila pana la varsta de 5 ani, dupa aceasta, cresterea este mai inceata, iar carnea isi pierde din calitate.Dezvoltarea atat de rapida a stiucii se explica prin cantitatea foarte mare de hrana pe care o consuma.Prin distrugerea pestilor mici se reduce, de asemenea, si concurenta de hrana din iazuri si helesteie. In sfarsit, in helesteiele unde este introdusa stiuca, pestii bolnavi, debili, ramasi in urma cu dezvoltarea, sunt consumati. De aici denumirea de peste-politist al iazurilor.S-a observat ca, atunci cand nr. stiucilor e prea mare, crapul se reproduce mai greu, deoarece acesta il urmaresc mereu, stanjenindu-l.Cresterea stiucii este posibila si in helesteiele lipsite de albitura sau pesti fara valoare economica, consumand, in acest caz, mormolocii, broastele si chiar lipitorile.Stiucile isi depun icrele pe plante (mustati de salcie etc.) Icrele depuse au proprietatea de a se fixa pe plantele din anul trecut numai la inceput, iar dupa 2-3 ore se dezlipesc si cad pe fund. Durata incubatiei este de 11 zile, iar absortia sacului vitelin are loc dupa 7-8 zile.Stiuca nu se adapteaza la hranirea suplimentara, consumand numai hrana naturala vie la orice varsta.Pentru a asigura puietului de stiuca o hrana cat mai abundenta, dupa reproducerea bibanuli, icrele acestei specii sunt transportate in helesteiele cu puiet de stiuca.
Masculii au o crestere mai rapida decat femelele.
Puietul de stiuca rezista la temperaturi ridicate, de 33 grade C, rezistand bine si la scaderea oxigenului pana la 1,8 miligrame / litru (Martisev, 1959).Cea mai mare parte a zile, stiuca este inactiva si numai spre seara iese la vanatoare. Ea pandeste prada sub maluri, in ascunzisuri, de unde se arunca ca o sageata asupra ei, ataca uneori pesti aproape de aceeasi marime cu ea si, chiar pesti din specia ei. Atinge maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani. Epoca de reproductie este foarte timpurie: ea incepe pe la finele lunii februarie, sau inceputul lunii martie, cand gheata se topeste si cand apa a ajuns la temperatura de 4-6 grace C (in tarile cu clima temperata la 8-10 gr. C). Femelele, mai mari ca masculii, depun in medie 216 - 300.000 de icre cu diametrul de 2,5 - 3 mm. Exemplarele mari depun 1 milion de icre. Durata incubatiei este de 15-20 de zile. La ecloziune, puietul masoara 6,7 - 7,6 mm, la 10 zile - 10 mm, la 15 zile - 15 mm.In prima perioada de crestere, puietul se hraneste cu infuzori si dafnii. Treptat, incepe sa consume dafnii mai mari, iar peste 10 zile, puietul mai mare devine rapitor, consumand puietul mai mic.
Stiuca creste foarte repede. In apele naturale ajunge la dimensiuni foarte mari, atingand uneori pana la 1,5 m lungime si cca. 15 kg greutate.Cresterea stiucii, ca si la crap, este rentabila pana la varsta de 5 ani, dupa aceasta, cresterea este mai inceata, iar carnea isi pierde din calitate.Dezvoltarea atat de rapida a stiucii se explica prin cantitatea foarte mare de hrana pe care o consuma.Prin distrugerea pestilor mici se reduce, de asemenea, si concurenta de hrana din iazuri si helesteie. In sfarsit, in helesteiele unde este introdusa stiuca, pestii bolnavi, debili, ramasi in urma cu dezvoltarea, sunt consumati. De aici denumirea de peste-politist al iazurilor.S-a observat ca, atunci cand nr. stiucilor e prea mare, crapul se reproduce mai greu, deoarece acesta il urmaresc mereu, stanjenindu-l.Cresterea stiucii este posibila si in helesteiele lipsite de albitura sau pesti fara valoare economica, consumand, in acest caz, mormolocii, broastele si chiar lipitorile.Stiucile isi depun icrele pe plante (mustati de salcie etc.) Icrele depuse au proprietatea de a se fixa pe plantele din anul trecut numai la inceput, iar dupa 2-3 ore se dezlipesc si cad pe fund. Durata incubatiei este de 11 zile, iar absortia sacului vitelin are loc dupa 7-8 zile.Stiuca nu se adapteaza la hranirea suplimentara, consumand numai hrana naturala vie la orice varsta.Pentru a asigura puietului de stiuca o hrana cat mai abundenta, dupa reproducerea bibanuli, icrele acestei specii sunt transportate in helesteiele cu puiet de stiuca.
Masculii au o crestere mai rapida decat femelele.
Pasarile acvatice pot aduce pe picioarele lor, zburand de la o balta la alta, oua de stiuca fecundate.
Iernatul crapului si altor specii de pesti
Iernatul crapului si altor specii de pesti:
"La pesti, ca si la alte animale, grasimile constituie rezervele energetice de baza, in special pentru perioadele cand administrarea hranei este redusa sau intrerupta, cum se intampla la un numar mare de specii in timpul iernii. Rezervele insuficiente de grasimi determina in unele cazuri chiar mortalitatea pestilor (in special a puietului) in bazine, sau scaderea accentuata a greutatii corporale.
Ca urmare a vietii lor in mediul acvatic pestii prezinta o profilicitate foarte ridicata fata de alte vertebrate. La baza sta si caracteristica generala a pestilor care nu ofera protectie si ingrijire descendentilor. Procentul mediu de produse sexuale la pesti reprezinta 30% din greutatea corpului lor, iar la cei care depun de mai multe ori pe an, dupa ultimele date (Oven, 1961), este mult mai mare (100 - 200%).
Hidratii de carbon sunt cei care asigura energetic sinteza elementelor sexuale la pesti. Sinteza are loc in perioade scurte de timp, necesitand un consum mare de energie.
In timpul iernii, grasimile sunt folosite la pesti in primul rand pentru schimbarile energetice. Intensitatea consumului de grasimi la pesti in timpul iernarii este cu atat mai redusa cu cat activitatea este mai redusa. Astfel se explcia de ce in iernile "calduroase" pierderile in greutate la pesti sunt mai accentuate. Lühmann (1953) arata ca procesul de crestere la scrumbiile din Marea Baltica are loc iarna si se bazeaza pe consumul grasimilor.
La pestii asa-zisi "slabi", de exemplu la salau, la guvizi grasimile sunt localizate in regiunea abdominala sau in ficat.
Locul intermediar intre pestii "slabi" si "grasi" il ocupa pastravul de munte la care continutul in grasimi din carne este de 2-3 %, neavand variatii sezoniere de grasimi. Principalul depozit pentru grasimi il formeaza peretii intestinali (Factorovici, 1967).
S-a stabilit ca la crap si alte ciprinide iernatul are loc normal cand grasimile reprezinta 4-5 %, proteinele minum 10 %, iar sarurile generale minimum 2,5-3 %.
Un factor determinant in iernarea crapului este regimul termic al apei. Astfel, moralitatea C1 (crap de o vara - n.m) incepe sub 0,2 grade C. Temperatura optima de iernare este de 3-5 grade C. S-a constatat ca pestii "grasi" sunt mai rezistenti la boli.
Faptul ca pestii din familia ciprinidelor si in special crapii, scad in greutate mai mult cand iarna este calda se explica prin aceea ca apa, incalzindu-se ii determina sa se trezeasca. Pestii incep sa inoate si sa consume astfel materiile de rezerva, fara a se putea alimenta.
Iarna, cand bazinele se acopera cu un strat de gheata, pentru a evita asfixierea, mai ales in bazinele cu un debit insuficient de apa, se vor face copci, gauri in gheata, calculand la fiecare 30 m2 o copca de 1 m2. Ele se acopera cu paie pentru a evita inghetarea apei.
Cand continutul de oxigen solvit in bazinele de iernat si mai ales in balti si lacuri, se micsoreaza, fenomenul este semnalat de diferite insecte (buhaiul de balta, scorpionul, gandacul cafeniu etc.), care se aproprie de copci. Imbogatirea apei cu oxigen din atmosfera are loc numai dupa o intensa agitare si pulverizare care pune apa in contact cu aerul. Aerisirea apei se face in mod obligatoriu daca continutul apei in oxigen scade pana la 3 mg/l.
Datorita descompunerii substantelor organice, apele contin intotdeauna bioxid de carbon liber (CO2), care in mod normal in helesteiele de iernat ajunge la o concentratie de 15-20 cm3 la litru. Aceasta concentratie nu este daunatoare crapului supus iernarii. O concentrare mai mare de bioxid de carbon (de la 30 cm3 in sus) la litru este daunatoare pestelui. Excesul de bioxid de carbon contribuie la acidifierea apei, in special atunci, cand ea este neutra.
Continutul apei in hidrogen sulfurat (H2S) substanta ce indica gradul de descompunerilor organice chiar in cantitati minime, este daunator pestilor aflati in bazinele de iernat.
Reactia apei in bazinele de iernat trebuie sa fie netura, slab acida (pH = 6,6-6,8) sau slab alcalina (pH = 7,3-7,5)
Prezenta amoniacului, arata ca apele contin materii organice in descompunere. S-a constatat ca, prezenta azotatilor sub forma de amoniac sau nitrati, nu trebuie sa depaseasca 1 mg/l, in cantitate mai mare fiind daunatoare functiilor vitale ale crapului."
"La pesti, ca si la alte animale, grasimile constituie rezervele energetice de baza, in special pentru perioadele cand administrarea hranei este redusa sau intrerupta, cum se intampla la un numar mare de specii in timpul iernii. Rezervele insuficiente de grasimi determina in unele cazuri chiar mortalitatea pestilor (in special a puietului) in bazine, sau scaderea accentuata a greutatii corporale.
Ca urmare a vietii lor in mediul acvatic pestii prezinta o profilicitate foarte ridicata fata de alte vertebrate. La baza sta si caracteristica generala a pestilor care nu ofera protectie si ingrijire descendentilor. Procentul mediu de produse sexuale la pesti reprezinta 30% din greutatea corpului lor, iar la cei care depun de mai multe ori pe an, dupa ultimele date (Oven, 1961), este mult mai mare (100 - 200%).
Hidratii de carbon sunt cei care asigura energetic sinteza elementelor sexuale la pesti. Sinteza are loc in perioade scurte de timp, necesitand un consum mare de energie.
In timpul iernii, grasimile sunt folosite la pesti in primul rand pentru schimbarile energetice. Intensitatea consumului de grasimi la pesti in timpul iernarii este cu atat mai redusa cu cat activitatea este mai redusa. Astfel se explcia de ce in iernile "calduroase" pierderile in greutate la pesti sunt mai accentuate. Lühmann (1953) arata ca procesul de crestere la scrumbiile din Marea Baltica are loc iarna si se bazeaza pe consumul grasimilor.
La pestii asa-zisi "slabi", de exemplu la salau, la guvizi grasimile sunt localizate in regiunea abdominala sau in ficat.
Locul intermediar intre pestii "slabi" si "grasi" il ocupa pastravul de munte la care continutul in grasimi din carne este de 2-3 %, neavand variatii sezoniere de grasimi. Principalul depozit pentru grasimi il formeaza peretii intestinali (Factorovici, 1967).
S-a stabilit ca la crap si alte ciprinide iernatul are loc normal cand grasimile reprezinta 4-5 %, proteinele minum 10 %, iar sarurile generale minimum 2,5-3 %.
Un factor determinant in iernarea crapului este regimul termic al apei. Astfel, moralitatea C1 (crap de o vara - n.m) incepe sub 0,2 grade C. Temperatura optima de iernare este de 3-5 grade C. S-a constatat ca pestii "grasi" sunt mai rezistenti la boli.
Faptul ca pestii din familia ciprinidelor si in special crapii, scad in greutate mai mult cand iarna este calda se explica prin aceea ca apa, incalzindu-se ii determina sa se trezeasca. Pestii incep sa inoate si sa consume astfel materiile de rezerva, fara a se putea alimenta.
Iarna, cand bazinele se acopera cu un strat de gheata, pentru a evita asfixierea, mai ales in bazinele cu un debit insuficient de apa, se vor face copci, gauri in gheata, calculand la fiecare 30 m2 o copca de 1 m2. Ele se acopera cu paie pentru a evita inghetarea apei.
Cand continutul de oxigen solvit in bazinele de iernat si mai ales in balti si lacuri, se micsoreaza, fenomenul este semnalat de diferite insecte (buhaiul de balta, scorpionul, gandacul cafeniu etc.), care se aproprie de copci. Imbogatirea apei cu oxigen din atmosfera are loc numai dupa o intensa agitare si pulverizare care pune apa in contact cu aerul. Aerisirea apei se face in mod obligatoriu daca continutul apei in oxigen scade pana la 3 mg/l.
Datorita descompunerii substantelor organice, apele contin intotdeauna bioxid de carbon liber (CO2), care in mod normal in helesteiele de iernat ajunge la o concentratie de 15-20 cm3 la litru. Aceasta concentratie nu este daunatoare crapului supus iernarii. O concentrare mai mare de bioxid de carbon (de la 30 cm3 in sus) la litru este daunatoare pestelui. Excesul de bioxid de carbon contribuie la acidifierea apei, in special atunci, cand ea este neutra.
Continutul apei in hidrogen sulfurat (H2S) substanta ce indica gradul de descompunerilor organice chiar in cantitati minime, este daunator pestilor aflati in bazinele de iernat.
Reactia apei in bazinele de iernat trebuie sa fie netura, slab acida (pH = 6,6-6,8) sau slab alcalina (pH = 7,3-7,5)
Prezenta amoniacului, arata ca apele contin materii organice in descompunere. S-a constatat ca, prezenta azotatilor sub forma de amoniac sau nitrati, nu trebuie sa depaseasca 1 mg/l, in cantitate mai mare fiind daunatoare functiilor vitale ale crapului."
Crapul - stiati ca?
Pescuitul crapului
Pescuitul crapului devine o adevarata aventura si o “arta” in adevaratul sens al cuvantului pentru toti pescarii. Pescuitul crapului este influentat de foarte multi factori printre care se numara si conditiile atmosferice. Vantul, temperaratura apei si presiunea atmosferica influenteaza fara doar si poate prinderea crapului.
Foarte multi dintre pescari considera ca aceasta specie atat de ravnita va deveni o prada mult mai usoara daca montura este lansata cat mai departe de mal, deoarece crapul nu este sedentar, ci umbla tot timpul in cautarea hranei.Crapul nu este foarte usor de prins, de aceea pescarul trebuie sa fie foarte bine informat cu privire la aceasta specie.
Cele mai potrivite lansete pentru prinderea crapului sunt cele care au crosa lunga, de preferat din carbon, cu inele care nu pot deteriora firul. In ceea ce priveste momeala, aceasta poate varia. Cerealele (grau, soia, canepa, porumb), painea, pesmetul si chiar pestisorii vii se numara printre momelile cele mai productive, acestea fiind alese si in functie de sezon. Cea mai buna perioada din an dedicata pescuitului la crap este cuprinsa intre lunile martie-octombrie.
Stiati ca…
• In Australia crapul este interzis deoarece, din cauza conditiilor meteorologice, inmultirea sa este prea rapida, femelele ajungand sa depuna icre chiar si de doua ori pe an?
• Nici in America aceasta specie nu este privita cu ochi buni din aceleasi motive?
• In anul 1514 crapul a fost introdus in Anglia?
Vesti bune pentru Delta
Turistii care merg in Delta Dunarii nu vor mai putea retine capturile din dimpul partidelor de pescuit cu exceptia pescarilor localnici care au venituri mici dar nici acestia nu vor putea retine decat o anumita cantitate de peste si cel mai important nu vor mai putea pescui cu plase deoarece populatia de peste din Delta Dunarii a scazut ingrijorator.
Parlamentul a luat in discutie acesta masura deoarece mai multe specii de peste sunt in pericol ca urmare a scaderii nivelului apei din cauza secetei prelungite.Proiectul de lege a primit aviz favorabil si daca v-a fi aprobat de parlament pescuitul comercial in Delta Dunarii la somn v-a fi oprit in perioada ianuarie 2013-decembrie 2016 iar stiuca si salaul vor fi interzise la retinere in perioada ianuarie 2014 - decembrie 2016.Deasemenea crapul nu se v-a mai putea vinde la cherhanale sau retinut in perioada 2015-2018
Stiati ca?
- Zaharul vanilat poate fi secretul mamaligii perfecte?
- Boabele de porumb se pastreaza foarte bine in frigider daca sunt acoperite cu ulei?
- Daca diametrul firului este prea mic in comparatie cu pestele din carlig este bine sa va indepartati cativa metri de apa pentru ca rezistenta firului sa se "dubleze"?
- Vara, nada cea mai eficienta la pescuitul crapului este mamaliga amestecata cu cartofi si mazare fiarta?
- La pescuitul crapului este bine ca vantul sa bata din fata?
- Daca apa in care pescuiti are adancime mica este bine sa tineti lansetele cu varful cat mai ridicat pentru ca strunele sa nu se afunde in namol?
- Ajuns foarte mare, crapul se poate naravi si la carnea de peste?
- La pescuitul somnului ramele nu trebuie sa fie "vioaie" ci mai "moi"?
- In locurile pe unde au trecut vacile prin apa, la cateva minute dupa aceea se va prinde peste foarte bine prin acel loc?- Daca bate foarte tare vantul, lanseta se va fixa oblic pe directia de unde bate acesta?
- Amidonul praf incheaga mai bine mamaliga? Dar trebuie amestecat foarte bine;
- Momeala pentru crap trebuie sa contina neaparat substante aromatizante (vanilie, menta, anason etc), zahar, ulei vegetal si proteine?
- Granulele de hrana pentru caini si pisici, in diferite combinatii, pot fi o excelenta nada pentru pesti?
- In lipsa anasonului, coriandrul are acelasi efect benefic pentru atragerea ciprinidelor?
- Cubuletele de mamaliga se taie perfect daca lama cutitului se umezeste cu apa?
- Daca se umezeste firul de pescuit inainte de a se strange nodul, acesta se strange mai usor, mai uniform, mai bine, fara a slabi rezistenta acestuia?
- Daca pastrati stiuletele de porumb in lapte la congelator, se va pastra pentru mult timp avand aceleasi calitati?
- Stiati ca stiuca trebuie sa manance peste 20 kg de alt peste pentru a se ingrasa 1 kg?
-Cea mai mare știucă (Esox lucius) pescuită în Delta Dunării cântărea 18 kg și peste 1 m lungime?
- Cel mai mare crap (Cyprinus carpio) pescuit la Sfântul Gheorghe a avut o greutate de 48,5 kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis) pescuit în Delta Dunării a atins greutatea de 400 kg?
- Stiati ca numele latin al stiucii, “Esox Lucius” provine de la Luce, lupul de apa dulce, denumita astfel datorita caracterului indraznet, lacom si a voracitatii excesive al acestei specii de pesti asemanata linxului, ulterior Lupus?
- Stiati ca toate exemplarele de caras peste 2-3 ani sunt femele, deoarece masculii, dupa aceasta perioada sufera de fenomenul numit ginogeneza, adica transformarea lor in femele. Fenomenul Ginogenezei a fost descris prima data la pestele nord-american Molliensia (pestele Moli/Molie de acvariu) din ordinul Cyprinodontiformes, in lucrarea lui C. Hubbs “Aparent parthenogenesis in nature, inform of hybrid origin”.
ascultati si invatati
icrele- Stiati ca?
Numarul icrelor in functie de specie este foarte variabil, de la cateva boabe la cateva zeci sau chiar sute de milioane. Astfel, numarul acestora poate fi:
pestele luna- 300 de milioane
calcan – 10 milioane
mihaltul – 2 milioane
morunul – 800 mii
crapul – 700 mii
salaul – 200 mii
pastruga – 100 mii
stiuca 25 mii
babusca 5 mii
obletele 3 mii
boarta 10-20 bucati
In functie de greutatea lor specifica, icrele se clasifica in:
-demersale, caracterizate prin diametru mare, mai grele comparativ cu apa, ce se depun pe fundul bazinului (salmonide)
-pelagice sau flotante, in general mai mici, ce plutesc la nivelul straturilor superioare, fiind totodata transparente pentru a nu fi reperate de dusmani (sanger)
Salaul-Ştiaţi că
Ştiaţi că
Cel mai mare exemplar de şalău, cu o masă corporală de 19 kg, a fost capturat lamijlocul secolului trecut în Germania?
După ce a fost introdus în unele ţări vest-europene şalăul a avut un impact ecologicnegativ, decimând în mare măsură populaţii de peşti indigeni?
Şalăul vânează în special în condiţii de luminozitate redusă, când ochii săi mari şisticloşi îi permit să capteze cea mai slabă lumină şi astfel să vadă în condiţiile în care mulţi peşti nu pot?
Numele şalăului în limba engleză este „ştiuca-biban” (pikeperch), datorită faptului că în trecut se credea că este rezultatul unei încrucişări între ştiucă şi biban?
Gustul şi calitatea cărnii şalăului european cu a celui american sunt considerate identice, dar în SUA este apreciată ca o practică ilegală vânzarea şalăului european în locul celui american (walleye) fără specificaţii clare în acest sens
Şalăul face parte din familia Percide si are ca denumire populara: cealau, suduc, smug, etc.
Raspandire pe glob: se gaseste in toata Europa, cu exceptia peninsulei Iberice, Italiei si Angliei. Paralela 64 este limita nordica de raspandire a salaului in Europa (partea nordica a Norvegiei, Finlanda si Suedia), limita vestica fiind zona nord-vestica a Ronului, in timp ce in est el este prezent in apele ce curg de la Muntii Ural incoace.
Raspandire în România: traieste in Dunare, in baltile dunarene, in rauri mari, in lacuri litorale si in cele din interior.
Salaul se poate recunoaste foarte usor dupa forma specifica a corpului, intrucat poarta pe "spate" insemnul caracteristic tuturor reprezentantilor percidelor cele doua inotatoare dorsale, despartite una de alta doar de un mic spatiu. Corpul salaului este lung, aproape cilindric, usor comprimat lateral, acoperit de solzi mici, aspri (ctenoide), motiv pentru care pestele pare aspru la pipait. Capul este lunguiet, usor turtit lateral cu gura mare, alungita inainte, ale carei capete ajung pana sub ochi. Atat maxilarul superior, cat si cel inferior sunt prevazute cu un sir de dinti ascutiti, caracteristici pestilor rapitori. Pe ambele maxilare se afla cate doi dinti "canini" ce servesc la apucarea pestilor pe care ii prinde. Operculele sunt acoperite cu solzi. Din cele doua inotatoare dorsale (despartite, cum am aratat, de un mic spatiu), prima are 14 radii osificate cu tepi, iar cea de-a doua, asezata mai in spate, are o teapa si 20-22 radii moi.
Modul in care sunt dispuse toate partile constitutive ale corpului ilustreaza faptul ca salaul este adaptat in vederea efectuarii unor miscari rapide, potrivite modului de viata al pestilor rapitori.
Coloritul salaului este frumos, discret adaptandu-se la culorile predominante din mediul natural in care traieste. Spatele pestelui este verde-cenusiu, mai rar galben-cenusiu, partile laterale fiind cenusiu-argintii, cu 8-9 dungi mai intunecate, dispuse transversal. Regiunea abdominala are un colorit mai deschis. Pe inotatoarea caudala, cat si pe cele dorsale, pe pielita ce acopera radiile osoase, se pot observa multe puncte negre, dispuse in 4-5 siruri. Restul inotatoarelor sunt galbui, uneori galbui-albastrui. Irisul ochilor este argintiu, cu mai multe puncte negre.
Şalaul creste la dimensiuni relativ mari. Din lacurile Tasaul, Sititghiol si in sistemul lagunar Razelm-Sinoe, de pe litoralul Marii Negre, se prind destul de des exemplare de salau de cate 10-12 kg. Marimea cea mai des intalnita este de 40-70 cm lungime si 1-4 kg greutate.
Salaul este un peste cu o dezvoltare relativ rapida, mai ales in primii 4-5 ani de viata, adica pana in clipa in care pestele atinge maturitatea sexuala. Un asemenea ritm se poate explica prin pofta de mancare foarte mare a salaului si prin viata activa de peste rapitor. Caracteristicile sale forma corpului si a diferitelor sale parti, dantura si configuratia gurii, modul in care se misca, coloritul etc. toate demonstreaza modul de viata de rapitor al salaului. Şalăii mai mici care ajung în cîrligele pescsarilor sunt numiţi “strapazani”, şi este recomandată eliberarea lor, pentru a-i lăsa să mai crească. Ritmul său de dezvoltatre poate să difere de la o anumită zonă a ţării la alta, de la un anumit curs de apă la altul.
Spatiul in care traieste salaul este constituit de apele dulci limpezi, unde poate observa cu usurinta prada, dar ii plac si apele usor saline. In mod obisnuit prefera insa apele curgatoare mai mari si mai adinci. Traieste cu placere si in apele statatoare, al caror fund este acoperit cu pietris sau nisip. Nu-i plac, in schimb, baltile cu fundul malos. In rauri se intretine in portiunile unde curentii nu sunt prea repezi, dar nici prea lenti, unde se formeaza vartejuri mai mici. Salaul poate fi intalnit cel mai des in portiunile de rau unde albia este acoperita de pietris sau nisip curat si unde fundul raului este variat.
El sta la panda in apropierea albiei sau ascuns pe langa malurile raului. In lacuri se ascunde de obicei pe langa diferitele obiecte mai mari de pe fundul acestora, insa daca malul si portiunile de langa mal sunt acoperite de stuf si papura, salaul se ascunde langa tulpinile lor submerse, fara a patrunde printre ele; sta la panda in apropierea lor, in portiunile degajate de vegetatie de langa stuf si papuris. Ii plac si locurile de intalnire a doua rauri, unde curentii acestora aduc si depun bancuri de nisip curat, spalat, sau locurile unde vartejurile fac ca raul sa para ca curge in sens invers, in portiunile de langa mal. In toate aceste locuri, pestisorii cu care se hraneste plutesc odata cu curentii de apa, fara a banui ca acolo ii asteapta un dusman de temut, salaul. De multe ori el sta ascuns in gropile mai adanci ale raului, pandind spre pestisorii care inoata in portiunile mai putin adanci, alteori pandeste in locurile de revarsare a canalelor in rau, asteptand sa vada ce-i aduce norocul. Se adaposteste, de asemenea, in preajma digurilor de piatra, a bolovanilor mai mari sau a trunchiurilor de arbori din apa, langa picioarele de pod sau sub malurile spalate de rau, de unde ataca victimele cu rapiditate, urcand fulgerator din adanc in sus si de regula in directia malului. Din pozitia de relaxare in care isi asteapta prada, salaul trece extrem de rapid la atac, strabatand apa ca o sageata, fara sa greseasca tinta niciodata. El este capabil sa dezvolte o viteza de inot extrem de mare in timpul atacului si muscatura sa este cea mai sigura comparativ cu toate celelalte specii de pesti de prada de la noi, fapt ce se datoreaza in primul rand perechilor de dinti canini pe care ii are, din stransoarea carora nu poate scapa nici o prada. Si in lacuri, salaul prefera ascunzisurile din preajma diferitelor obstacole din apa, cum sunt digurile din beton, stalpii de poduri, trunchiurile de copaci, epavele sau bolovanii mai mari din apa. In zilele mai reci de toamna, cand temperatura apei scade si pestisorii cu care se hraneste se ascund si salaul isi schimba tactica.
El isi paraseste locurile de panda si urmareste migratia grupurilor de pestisori in retragere pentru iernat. In aceasta perioada il putem gasi de regula adunat in grupuri mai mari in apele degajate de vegetatie din preajma stufului si papurii care cresc la malul apelor statatoare, in aceasta perioada, pasiunea de vanator a salaului scade intrucatva: nu mai ataca violent, cu un salt decisiv, prada, ci este mult mai precaut. Cand apele sunt limpezi, salaii se intretin mai mult in straturile mai adanci ale apei, in timp ce in raurile mai putin transparente inoata cu predilectie in straturile mai apropiate de suprafata.
Salaul este extrem de sensibil la mal. Mai ales in cazul apelor statatoare si indeosebi in lacul Razelm, furtunile provoaca o puternica agitatie a apei, care la randul sau tulbura nisipul de pe albie. Acest nisip se depune apoi pe operculele salailor, astupandu-le si periclitandu-le astfel sistemul respirator si ca urmare, insasi existenta. Tocmai de aceea, pe o asemenea vreme salaul cauta adapost in portiunile cu multa papura sau stuf, unde plantele respective impiedica tulburarea exagerata a nisipului de pe fund. Salaul se straduie deci sa evite pe cat posibil apele tulburi de dupa furtuni sau revarsari de rauri. Biologia alimentatiei salaului a fost studiata de multi specialisti.
A fost astfel confirmat stiintific faptul ca, dupa resorbtia sacului vitelin, alevinii de salau se hranesc pentru inceput cu mici organisme planctonice, trecand apoi treptat la consumul de raci din specii inferioare (Misidaceae), rame si insecte. La varsta de 4-5 luni, puietul de salau duce deja un mod de viata de rapitor, hranindu-se in principal cu pestisori de talie mica, cum sunt obletii sau puietul de platica. Tineretul de salau nu prea sta sa aleaga; important pentru el este sa ingurgiteze o cantitate suficienta de hrana. Exemplarele mai mature insa nu mai vaneaza orice, alegandu-si doar speciile pe care le apreciaza ca "delicatese". Nici ei nu cruta rosioara sau broasca, dar hrana cea mai de pret o constituie gingirica, care are o carne destul de grasa, in lagunele apropiate de tarmul marii, salaii se hranesc in primul rand cu guvizi si cu alte specii ale genului Gobiidae.
Canibalismul este un fenomen care poate fi observat si la salau. Exemplarele mai mari le mananca fara "remuscari" pe cele mai mici. Salaul ataca cu indrazneala orice vietuitoare ce i-a starnit pofta, inghite broastele, racii, viermii, insectele si celelalte vietuitoare acvatice ce-i ies in cale. Nu ataca in schimb pasarile care inoata la suprafata apei, asa cum face somnul. Are o digestie buna, rapida, intrucat stomacul sau produce acizi puternici, care descompun hrana eficient, dar ii provoaca pestelui o senzatie continua de foame, din cauza careia salaul depune mari eforturi pentru a avea mereu burta plina.
Salaul atinge maturitatea sexuala la varsta de 3-4 ani, de obicei masculii cu un an mai devreme decat femelele. Perioada de reproducere a salaului incepe la sfarsitul lui martie, terminandu-se spre sfarsitul lunii aprilie. Pentru reproducere, salaul are nevoie de o apa de cel putin 10°C, dar este si mai bine daca temperatura se ridica la 12-14°C. Salaul este un peste care isi depune icrele in "cuib", adica si le pune de regula pe nodurile spalate ale radacinilor de salcie din apa. O femela reproducatoare de 50-60 cm lungime poate depune 300000-500000 boabe de icre. Numarul icrelor depuse de exemplarele foarte mari poate depasi chiar cifra de un milion. Icrele depuse sunt lipicioase, cu un diametru intre 0,8 si 1,5 mm, de culoare galbuie.
Salaul este un peste care solicita mult oxigen dizolvat in apa, motiv pentru care, odata scos din apa, moare in scurt timp iarna, in timp ce vara nu rezista mai mult de cateva minute.
Carnea sa este alba, frageda, cu un gust excelent si fara prea multe oase. Continutul sau in grasimi este redus, motiv pentru care salaul figureaza pe toate meniurile dietetice. In Europa, putine tari au o populatie atat de numeroasa de salau ca a Romaniei (???)
Trebuie sa cunoastem bine biologia salaului pentru a gasi repede locurile unde se ascunde. In primul rand este bine sa cunoastem faptul ca acest peste nu agreeaza lumina puternica a soarelui, ocolind portiunile expuse razelor directe de soare, chiar si atunci cand acolo exista grupuri intregi de pesti cu care s-ar putea hrani. Salaul trebuie cautat deci in locurile umbrite, unde se simte la adapost. Succesul pescarului in acest caz nu depinde de alegerea momelii celei mai potrivite, ci de faptul daca reuseste sa gaseasca locul de panda al pestelui, stiut fiind ca, de multe ori, intr-o singura zona de numai cativa metri patrati se gasesc mai multe exemplare de salau.
Acest peste nu traieste izolat, deci unde am prins unul, probabil vom reusi sa mai prindem si altii. Salaul este un peste destul de fricos, in apele statatoare se comporta mai precaut decat in cele curgatoare. Lungimea minima admisa la pescuit: 40 cm.
pescuitul pe dunare: Filmul zilei
pescuitul pe dunare: Filmul zilei: Salaul este un peste care isi protejeaza icrele indiferent de marimea atacatorului
Filmul zilei-Asa pescar mai rar
Este prima data cand vad asa ceva la un pescar de Dunare, sa elibereze al doilea crap crap de 10kg.Oare cati oameni ar fi facut asta?Stiu ca din gura toti ar face la fel dar daca sunt in aceasta situatie majoritatea uita de sportivitate.Felicitari domnule Stefan sunteti un adevarat pescar de Dunare!
BANCUL ZILEI
Primul banc cu un bărbat blond
Cica un irlandez, un mexican si un blond erau muncitori pe un santier, undeva la etajul 20, si vine pauza de masa. Irlandezul îsi deschide punga cu mâncare si zice:- Din nou varza si carne de vaca! M-am saturat! Daca si mâine tot asta gasesc în punga, ma arunc!
Mexicanul deschide punga si zice:
- Din nou tacos! M-am saturat de tacos! Daca mâine gasesc tot tacos, ma arunc!
Blondul:
- Din nou lasagna! M-am saturat! Daca mâine e la fel, ma arunc.
A 2-a zi, irlandezul are exact aceeasi mâncare, se arunca si moare, mexicanul se arunca si moare si el, blondul idem, se arunca si moare.
La înmormântare: nevasta irlandezului:
- Daca stiam ca nu-i place, i-as fi gatit altceva!
Nevasta mexicanului:
- As fi putut sa-i dau tortillas, chilli peppers sau altceva! Daca as fi stiut!.
Acum toata lumea se uita la nevasta blondului.. si se uita.. si se uita.. la care nevasta blondului zice:
- De ce va uitati asa la mine?! El îsi facea singur pachetul!
EVITATI ACESTE LOCURI
EVITATI BENTU MARE- BENTU MIC SI ALIONTE
octombrie 2012
octombrie 2012
Bentu Mare si Bentu Mic sunt doua lacuri alimentate din situate in Balta Ialomitei vis a vis de localitatea Bordusani.Au luat nastere acum 7000 de ani in epoca fierului cand locuitorii acelor vremuri au excavat pamant pentru a aseza satul pe o movila evitand astfel pagubele produse de inundatii si mai mult groapa de circa 10-12metri ramasa in urma excavarilor retinea peste dupa fiecare inundatie care putea fi pescuit mult mai usor decat din Dunare.Din pacate astazi localnicii braconeaza aceste lacuri la maxim, densitatea de plase (monofilament) depaseste orice imaginatie mai exact nu prea mai ai unde pescui cu lanseta din cauza acestor plase intinse pe toata suprafata celor doua lacuri.
Se poate ajunge aici ori travervand cu bacul pe la Bordusani apoi mai sunt de mers cca 6 km sau iesind de pe A2 dupa ce traversati podul de la Fetesti (se vede un canton si digul pe parte stanga cum mergi spre Constanta) dar pe aici drumul are o lungime de cca20 de km si de cele mai multe ori este impracticabil.Este de fapt si drumul spre canal Alionte unde multi au incercat intrarea pe timp de ploaie sau au ramas acolo dupa inceperea ploii.Efectele inmuierii drumului se pot vedea in filmele de mai jos postate pe youtube de protagonisti.
Bancul zilei
Vine Gigel acasa cu nota 2 la educatia fizica trecuta in carnetul de note.
Tac'su : - Gigel, cum dracu tu baiat sportiv, care si acasa faci sport si te ridici la bara, ai 2 la educatia fizica ?
Gigel : - Profu' de educatie fizica zice "Gigele ridica un picior". Eu ridic un picior... Dupa aia zice "Gigele ridica-l si pe celalalt..." Si eu i-am zis "Pai crezi ca pot sa stau in p...?". Si mi-a pus 2.
Tac'su : - Bravo Gigele, bine ai facut !
A doua zi vine Gigel acasa cu nota 2 la literatura.
Tac'su : - Gigele, cum ma tu baiat destept, care citesti toata ziua ai luat 2 la literatura'?
Gigel : - Profu de literatura ne-a pus sa compunem cate o poezie si eu am compus-o p'asta: Ce sa fie, ce sa fie/ Un om mort cu p... vie/ Sa fereasca sfanta soarta/ D'unul viu, cu p... moarta.
Tac'su : - Bravo Gigele, chiar e misto !
A treia zi Gigel ajunge acasa de la scoala si ii spune tatalui:
- Am luat 2 la matematica azi .....
- Ce s-a intamplat ?
- Pai m-a intrebat profesorul "Cat fac 3 x 2 ?" si eu am spus "6"
- Pai .. e corect.
- Stiu, dupa care m-a intrebat "Cat fac 2 x 3 ?"
- Si care p... mea e diferenta?
- Asta am spus si eu si mi-a dat 2.
A 4-a zi Gigel ii zice lui tac'su ca l-a exmatriculat din scoala.
- Pai de ce ?
- M-au chemat in cancelarie, intru eu acolo si cand ma uit : profu de educatie fizica, profu de literatura, profu de matematica si profu de geografie...
- Pai, ce p... mea cauta profu de geografie acolo ?
- Asta i-am intrebat si eu