Am fost ieri la pescuit pe Dunare in zona Oltenita Spantov la km 414, activitatea pestelui este intensa dar capturile de peste cu dimensiuni legale pentru retinere au cantarit 3kg.Este adevarat ca am pescuit doar 3 -4ore scopul deplasarii de azi fiind si testarea unor locuri noi.Semnificativ pentru deplasarea de ieri este ca pe un ostrov in zona Spantov am avut surpriza descopar ca este plin cu puiet de somn pitic si cand spun plin inseamna ca musca imediat cum cadea momeala pe fundul apei.Eu cred ca puietul de somn european nu v-a putea face fata acestei invazii asa cum nici somnul adult nu poate face fata braconierilor si in cel mai scurt timp somnul european v-a deveni istorie.Inca un bine facut Dunarii de catre propietarii de balti care in disperarea lor de a face profit nu tin cont dezastrul pe care il poate produce introducerea unei astfel de specii in Dunare
somnul pitic
Ictalurus nebulosus
Este o specie adusa de pe continentul american la sfarsitul secolului XIX, reusind ca in scurt timp sa fie prezenta in aproape toate apele continentului european. In tara noastra il regasim in crescatoriile de crap, principalele rauri (Olt, Mures, Cris, Somes), Dunare, lacurile si baltile din lunca ei inundabila, precum si Delta ei. Somnul pitic prefera apele linistite, calme, adanci, bogate in vegetatie submersa, cu substrat nisipos sau malos. Isi petrece majoritatea timpului in apropierea albiei, devenind activ mai ales noaptea cand pleaca in cautarea hranei : icre, puietul altor specii de pesti, diverse insecte si larvele acestora, crustacei, materii vegetale aflate in descompunere, etc. Este considerat un peste daunator datorita consumului excesiv de icre. Primavara prefera zonele cu apa putin adanca, mai calda, unde majoritatea speciilor de pesti pasnici aleg sa-si depuna icrele, iar vara, in zilele foarte calduroase, il vom gasi in gropile din albia raurilor, in ape adanci si mai reci. Iarna, isi gaseste adapost in stratul de mal de pe fundul apei, stand inactive si nemiscat pana primavara. Are corpul scurt, puternic, putand atinge 45cm lungime si o greutate de maxim 2kg. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 18-30cm si cantaresc 200-350g. Capul somnului este mare, rotunjit si plat in fata, iar in spate usor turtit lateral este acoperit de o piele relativ subtire si moale.
Colorit specific exemplarelor care traiesc in crescatoriile de crap, cu vegetatie submersa
Ambele maxilare, inferior si superior, sunt puternice si sunt prevazute cu cate patru mustati (pe maxilarul superior, doua mustati sunt prezente la coltul gurii, orientate in jos si doua in apropierea ochilor fiind orientate in sus; cele de pe maxilarul inferior sunt mult mai scurte si dispuse in linie). Aceste mustati nu servesc doar la pipait, ci prin miscarea de unduire asemanatoare cu a ramelor, somnul poate atrage cu ele pestisorii mici si neexperimentati, pe care ii inghite indata ce s-au apropiat de gura lui. Are gura relative mare, prevazuta cu dinti conici, ascutiti, usor orientate catre interior. Ochii sunt deosebit de mici si situati la distanta relativ mare unul fata de celalalt. Corpul nu este acoperit cu solzi, fiind protejat doar de un strat gros de mucus. Coloritul somnului este puternic influentat de mediul acvatic in care traieste. Spatele este brun-verzui, lateralele brun-negricioase, verde-oliv sau galben-verzui, chiar liliachii, iar abdomenul alb-galbui. Irisul este argintiu, spre deosebire de cel al somnului (Silurus glanis) care este galbui. Reproducerea are loc in perioada aprilie-mai, cand femelele lipesc icrele de vegetatia submerse sau pietre. Are o carne gustoasa, putine oase si deci apreciata. Poate fi pescuit asemenea rudei mai mari, silurus glanis, pastrand desigur proportiile.
somnul pitic
Ictalurus nebulosus
Este o specie adusa de pe continentul american la sfarsitul secolului XIX, reusind ca in scurt timp sa fie prezenta in aproape toate apele continentului european. In tara noastra il regasim in crescatoriile de crap, principalele rauri (Olt, Mures, Cris, Somes), Dunare, lacurile si baltile din lunca ei inundabila, precum si Delta ei. Somnul pitic prefera apele linistite, calme, adanci, bogate in vegetatie submersa, cu substrat nisipos sau malos. Isi petrece majoritatea timpului in apropierea albiei, devenind activ mai ales noaptea cand pleaca in cautarea hranei : icre, puietul altor specii de pesti, diverse insecte si larvele acestora, crustacei, materii vegetale aflate in descompunere, etc. Este considerat un peste daunator datorita consumului excesiv de icre. Primavara prefera zonele cu apa putin adanca, mai calda, unde majoritatea speciilor de pesti pasnici aleg sa-si depuna icrele, iar vara, in zilele foarte calduroase, il vom gasi in gropile din albia raurilor, in ape adanci si mai reci. Iarna, isi gaseste adapost in stratul de mal de pe fundul apei, stand inactive si nemiscat pana primavara. Are corpul scurt, puternic, putand atinge 45cm lungime si o greutate de maxim 2kg. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 18-30cm si cantaresc 200-350g. Capul somnului este mare, rotunjit si plat in fata, iar in spate usor turtit lateral este acoperit de o piele relativ subtire si moale.
Colorit specific exemplarelor care traiesc in crescatoriile de crap, cu vegetatie submersa
Ambele maxilare, inferior si superior, sunt puternice si sunt prevazute cu cate patru mustati (pe maxilarul superior, doua mustati sunt prezente la coltul gurii, orientate in jos si doua in apropierea ochilor fiind orientate in sus; cele de pe maxilarul inferior sunt mult mai scurte si dispuse in linie). Aceste mustati nu servesc doar la pipait, ci prin miscarea de unduire asemanatoare cu a ramelor, somnul poate atrage cu ele pestisorii mici si neexperimentati, pe care ii inghite indata ce s-au apropiat de gura lui. Are gura relative mare, prevazuta cu dinti conici, ascutiti, usor orientate catre interior. Ochii sunt deosebit de mici si situati la distanta relativ mare unul fata de celalalt. Corpul nu este acoperit cu solzi, fiind protejat doar de un strat gros de mucus. Coloritul somnului este puternic influentat de mediul acvatic in care traieste. Spatele este brun-verzui, lateralele brun-negricioase, verde-oliv sau galben-verzui, chiar liliachii, iar abdomenul alb-galbui. Irisul este argintiu, spre deosebire de cel al somnului (Silurus glanis) care este galbui. Reproducerea are loc in perioada aprilie-mai, cand femelele lipesc icrele de vegetatia submerse sau pietre. Are o carne gustoasa, putine oase si deci apreciata. Poate fi pescuit asemenea rudei mai mari, silurus glanis, pastrand desigur proportiile.
invaziv? daca sta pe fund,poate scapa de braconieri,ajunge la 2 kg. si-l prindem in loc de bass!!!! URA!!!! Icre mananca toti pestii....
RăspundețiȘtergereCe te superi ? Suntem in plina globalizare ! Voi aveti d`asta american, noi pe Olt, deh mai din lumea a treia, avem d`al african. Si daca suntem cuminti, poate capatam si ceva fain, arapaima...crocodili.. :) :) :)
RăspundețiȘtergereproblema este alta si anume: speciile invazive sunt purtatoare de boli care pentru pestii indigeni sunt devastatoare, sa speram ca nu vom ajunge la situatii disperate dar pentru asta cineva trebuie sa incerce sa tina situatia sub control
RăspundețiȘtergerepersonal sunt extrem de indignat ca autoritatile din Romania nu fac nimic in ce priveste managementul speciilor invazive din apele dulci din tara. Daca vrei, poti aduce orice specie de peste si poti popula orice balta privata, de unde apoi ajunge sa impanzeasca toata zona, si ulterior toata tara. In mod particular, somnul pitic ar trebui considerat un "pest" (adica specie invaziva cu regim sever) pentru ca in doar cativa ani a impanzit toate apele dulci. Nu stiu de cine si in ce context a fost adus, nici nu mai conteaza asta, ceea ce conteaza este ca l-am gasit peste tot, si nu mai ai loc de el nicaieri. De ex. in tari precum Australia sau Noua Zeelanda, problema speciilor invazive este tratata extrem de serios, toti detinatorii de ape sunt obligati sa faca inventarul anual sau periodic al speciilor, sa raporteze, se fac inspectii, si daca gasesc specii invazive (de ex crapul este considerat specie invaziva acolo) detinatorii pot apela la un fond de interventie de urgenta pentru masuri de eliminare. Daca pescuiesti vreun exemplar dintr-o specie invaziva, ai obligatia sa il arunci pe mal si sa raportezi acest lucru, si daca nu o faci si te prind, faci puscarie. In Noua Zeelanda autoritatile sunt extrem de severe cu treaba asta, desi parerea mea este ca pescarii sunt atat de disciplinati si tin atat de mult la calitatea pestelui din apele lor, incat practic situatiile de amenzi sau inchisoare sunt cu totul izolate. Important totusi ca se face ceva si statul nu sta cu mana in san. De aceea si NZ este una din destinatiile favorite pentru pescuit la salmonide, pastravii in special in insula sudica avand dimensiuni impresionante TOCMAI pentru ca le pasa.
RăspundețiȘtergere