pescuitul pe dunare: februarie 2012

O lume altfel decat a noastra

Informare hidrologica

Situatia hidrologica pe rauri si Dunare in data de 29.02.2012 ora 07.00

a) RAURI
Debitele vor fi in general stationare pe raurile din jumatatea de est a tarii exceptand cursul mijlociu si inferior al Prutului unde au fost in crestere prin propagare.
Debitele au fost in crestere prin propagare si pe cursul inferior al Muresului, iar pe celelalte rauri debitele au fost in scadere.
Debitele se situeaza sub mediile multianuale lunare, cu coeficienti moduli cuprinsi intre 0.30-0.80, mai mici (sub 0.30) pe raurile din bazinele hidrografice: Vedea, Rm. Sarat si Barlad, Ialomitei si izolat Oltului si bazinul superior al Argesului si mai mari (peste 1.00) pe Barzava, Nera, cursul superior al Begai si cursul inferior al Carasului.
Formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, predominant pod de gheata) s-au mentinut fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii unde au fost in usoara intensificare..
Se mentine zaporul (aglomerarile de gheturi) format anterior pe Bistrita la s.h. Frumosu si podurile de gheata cu ingramadiri pe Somes la s.h. Rastoci si Crisul Alb la s.h. Gurahont.
Pe sectorul amonte de acumularea Izv. Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totala de 10.7 km pe urmatoarele sectoare:
- pe sectorul cuprins intre viaduct Poiana Largului pana aval 300 m pod Ruseni, comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 6,5 Km, raul prezinta aglomerari de gheturi cu grosimi cuprinse intre 0,2 m si 1.5 m, tronson partial lasat pe mijloc;
- pe sectorul cuprins intre pod Savinesti (com. Poiana Teiului) si aval 900 m pod Vadu Rau, com. Farcasa, pe o lungime de 4.2 Km, raul prezinta aglomerari de gheturi cu grosime cuprinsa intre 0,2 si 1,5 m, alternand cu canal dezghetat cu latimi de la 1 la 4 m pe cca. 40-50% din lungimea sectorului;
- pod Lunca, com. Borca, in amonte 0.7 Km, raul prezinta pod de gheata;
In interval s-a situat peste COTA DE ATENTIE raul Moravita la s.h. Moravita (250+25)-jud. TM – datorita evolutiei formatiunilor de gheata.

b) DUNARE
Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) in intervalul 28.02 – 29.02.2012 a fost de 3150 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5300 mc/s).
Debitele au fost in stationare la intrarea in tara (sectiunea Bazias), si in crestere pe tot sectorul aval PDF.
Se mentin podurile de gheata formate anterior pe sectorul Calarasi-Isaccea, iar pe sectorul Ceatal Izmail-Tulcea si in Delta se mentin blocajele de gheturi.

Prognoza hidrologica pe rauri si Dunare in intervalul 29.02 – 01.03.2012 ora 06.00

a) RAURI
Debitele vor fi in general in crestere datorita propagarii pe cursul inferior al Muresului si Prutului, stationare pe raurile din jumatatea de est a tarii si in general in scadere pe celelalte rauri.
Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din nordul si centrul tarii, unde vor fi in usoara intensificare si extindere.
Se va mentine zaporul format anterior pe raul Bistrita la s.h. Frumosu si podurile de gheata cu ingramadiri pe Somes la s.h. Rastoci si Crisul Alb aval s.h. Gurahont.
Pe sectorul amonte de acumularea Izv. Muntelui se vor mentine aglomerarile de gheturi cu grosimi intre 0,2 – 1,5 m pe o lungime totala de 10.5 km.
Izolat, pe unele rauri mici, ca urmare a dislocarii si ingramadirii formatiunilor de gheata, se pot produce blocaje de gheturi care vor duce la cresteri artificiale insemnate de niveluri, cu atingerea si depasirea COTELOR DE ATENTIE pe unele sectoare de rau, mai ales din sudul, sud-vestul si sud-estul tarii.

b) DUNARE
Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi de 3150 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5300 mc/s).
Debitele vor fi stationare la intrarea in tara (sectiunea Bazias), in crestere pe sectoarele Gruia-Oltenita si Galati-Tulcea si in scadere pe sectorul Calarasi-Braila.
Se vor mentine podurile de gheata pe sectorul Calarasi-Isaccea, iar pe sectorul Ceatal Izmail-Tulcea si in Delta se vor mentine blocajele de gheturi.

Atentie la dezinformare

.Daca au concesionat sa alerge pe malurile apelor dupa bani si implicit sa elimine branconajul ca pentru asta au primit apele in concesiune.

Asociatiile tot incearca sa acapareze noi membri prin orice mijloace, chiar dezinformare pentru a putea sa beneficieze de banii pescarilor nemembri posesori de permis ANPA.Este bine de stiut ca orice pescar nemembru posesor de permis ANPA poate pescui in apele concesionate daca achita taxele impuse de ANPA care sunt oricum mult mai mici decat taxa anuala a asociatiilor care au luat in concesiune respectivele ape.Eu cred ca respectivele asociatii trebuie sa faca ceva pentru acesti bani macar sa umble pe malul apelor dupa ei poate astfel mai intalnesc si branconieri sau poate vor incerca sa indeplineasca obligatiile prevazute prin contractul de concesiune nu doar sa astepte fraierii la sediu pentru eliberarea chitantelor..

A N U N Ţ

In urma anunțului publicat in ziarul,,RENAȘTERA BANAȚEANĂ'' din data de 23.ianuarie 2012 facem mențiunea ca pe raza județului Timiș în

baza ordinului nr.15/2011 și a acordurilor încheiate între asociații și A.N.P.A , asociațiile care au dreptul de a organiza pescuitul recreativ/sportiv sunt: AJVPS TIMIȘOARA, APS TIMIȘ și AP. ARANCA.

Pentru pescarii nemembri tarifele de acces practicate de aceste asociații in zonele autorizate sunt urmatoarele:

- AJVPS TIMIȘ : 2 lei saptamânal, 5 lei lunar și 10 lei anual

- APS TIMIȘOARA : 2 lei saptamânal, 5 lei lunar și 10 lei anual

-AP. ARANCA: 5 lei saptamânal, 10 lei lunar și 20 lei anual

acestea putând fi actualizate pe anul 2012 in funcție de rata inflației.

FARA CUVINTE

Capturi, capturi, capturi

Cu Sonarul la copca

Oricat de ciudat ar suna, marea moda a canadienilor si americanilor este aceea de a folosi un fel de sonar la pescuitul la copca. Dar nu e un sonar propriu – zis, ci e mai degraba un detector de miscare pe orizontala. Imediat ce ai dat gaura, introduci in apa un dispozitiv (Vexilar) cu care poti sa urmaresti apoi pe un ecran LCD orice miscare ce are loc sub stratul de gheata.

Dispozitivul arata in culori chiar si miscarea nalucii, dar cea mai ampla miscare, a pestelui care se apropie de naluca este cea mai spectaculoasa si este redata in culoarea rosu intens.
Deocamdata cu un pret prohibitiv si disponibil doar in Canada si SUA.

Prohibitia 2012-ATENTIE STIUCA ESTE IN PROHIBITIE

ATENTIE STIUCA ESTE IN PROHIBITIE

Ca de obicei toti pescarii asteapta la inceputul fiecarui an care va fi perioada de prohibitie.Pana acum este stabilita doar perioada de prohibitie la stiuca:15.02.2012 pana la 26.03.2012 .datorita conditiilor meteo ministerul intarzie comunicarea perioadei de prohibitie pentru restul speciilor de peste, dar de obicei in anii cu iarna grea prohibitia a inceput pe 1mai si a durat cam 60 de zile, daca analizam periodele de prohibitie din anii trecuti situatia ar fi cam asa:

Prohibitie ape de ses: perioada de 60 de zile incepand cu 02.04.2012
Prohibitie ape de frontiera: perioada de 45 de zile incepand cu 01.04.2012
Prohibitie Prut: perioada de 90 de zile incepand cu 01.04.2012
Prohibitie Razim Sinoie: perioada de 90 de zile incepand cu 01.04.2012
TOATE DATELE SUNT OBTINUTE DE LA BIROUL DE PRESA ANPA SAU STE-UL OFICIAL ANPA

Tonele de gheaţă pe Dunăre ar putea deteriora Podul Prieteniei

Există pericolul ca tonele de gheaţă luate de cursul apelor să deterioreze Podul Prieteniei, între Ruse şi Giurgiu, scrie miercuri cotidianul sofiot Monitor. În zona portului de la Ruse, în amonte de singurul pod existent între România şi Bulgaria, fluviul a îngheţat complet. Este posibil ca, din cauza încălzirii vremii, 'muntele de gheaţă' format acolo să pornească ca un aisberg uriaş măturând tot ce se află pe drumul lui. Dacă se opreşte în pod, există un pericol real pentru fundaţia acestuia, susţin experţii bulgari, informează Agerpres.Prefectul oraşului Ruse Stefko Burgiev a convocat marţi o şedinţă a comandamentului pentru situaţii de urgenţă la care a fost luată deciza ca traficul prin Podul Prieteniei să fie suspendat dacă situaţia se va agrava.Blocarea cursului apei din cauza gheţii este un fenomen foarte periculos, avertizează experţii de la Agenţia bulgară de exploatare a Dunării. După ce cursul este blocat, o parte din blocurile de gheaţă rămân la suprafaţă, dar cea mai mare parte sunt sub apă, se formează un fel de aisberg şi rămâne mult mai puţin spaţiu pentru apele care curg încă, explică ei. Din această cauză, este posibil ca nivelul fluviului să urce brusc în unele zone, provocând inundaţii, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi.'Evoluţia situaţiei nu poate fi prevăzută. Nimeni nu poate să spună dacă, după deblocarea cursului fluviului, gheaţa va porni ca un bloc sau se va sparge în bucăţi mici', a declarat Gheorghi Ivanov, director al Administraţiei maritime din Ruse. Dacă vremea se încălzeşte brusc, gheaţa devine o forţă uriaşă care matură tot în drumul ei şi distruge navele ca şi cum acestea ar fi jucării, a afirmat Ivanov. Aşa ceva s-a întâmplat în urma cu câteva zile la Belgrad unde sute de ambarcaţiuni pe Dunăre au fost avariate de gheaţă.Potrivit datelor Administraţiei maritime bulgare, în zona portului Ruse sunt 133 de nave, în jur de 30 de nave au acostat lângă malul românesc vis-a-vis de portul Silistra. În întreaga zonă administrată de autorităţile bulgare, între porturile Somovit şi Silistra, staţionează circa 250 de nave, mai scrie publicaţia.

O navă s-a scufundat pe Dunăre, după ruperea unui pod de gheaţă. Marinarii s-au salvat în ultimul moment

O navă s-a scufundat pe Dunăre, duminică noapte, în zona Chiciu, judeţul Călăraşi, după ce un pod de gheaţă s-a rupt, marinarii reuşind să se salveze în ultimul moment, a declarat, luni, directorul Căpităniei Zonale Giurgiu, Florin Oprea. “Navigaţia pe Dunăre este blocată, iar mai multe nave sunt în pericol după ce au derapat şi au fost luate de gheaţă, a spus directorul Căpităniei Zonale Giurgiu. Dunărea este blocată, se navighează în derivă, împreună cu gheaţa”, a spus Oprea.

Directorul Căpităniei Zonale Giurgiu a precizat că cei doi marinari aflaţi pe nava care a fost scufundată de gheaţă în zona Chiciu au reuşit să se salveze în ultimul moment.

Florin Oprea a mai spus că în zona Călăraşi şi pe Dunărea fluvială nu există spărgător de gheaţă. El a precizat că în momentul în care se pune în mişcare un pod de gheaţă ca cel de la Călăraşi, nu poate fi luată nicio măsură de protecţie.

De asemenea, reprezentanţii Căpităniei Portului Călăraşi au declarat că un ponton al bacului a fost împins de gheaţă, pasarela acestuia şi cablurile de susţinere fiind rupte.

În aval de Chiciu, din cauza bucăţilor foarte mari de gheaţă, navele s-au deplasat în aval, în timp ce pe Braţul Borcea multe ambarcaţiuni pescăreşti şi de agrement au fost împinse pe mal sau luate la vale de gheaţă.

“Sunt convoaie cu aproximativ 50 de barje dar şi nave ale agenţilor economici din Călăraşi ancorate la mal, cărora li s-au rupt legăturile, iar acum navele plutesc pe apă, fiind duse în aval. Toţi au fost notificaţi de Căpitănia Portului Călăraşi înainte de îngheţ să nu intre pe fluviu, cu recomandarea să nu plece la drum şi să-şi găsească loc la ancoră. Avem informaţii că o navă s-ar fi scufundat, iar o alta s-a înclinat periculos. O să avem şi confirmarea acestei situaţii”, a declarat prefectul judeţului Călăraşi, Emil Muşat.
Surse din rândul oficialităţilor spun că nava scufundată se numea ADA 1, iar cea înclinată periculos este DUNAV.

Emil Muşat a precizat că pentru rezolvarea “acestei probleme” ar trebui spart podul de gheaţă, însă acesta se întinde de la Sulină până la Giurgiu. “S-a încercat spargerea lui, dar este imposibil. În acest moment navele ar trebui fixate la mal cu parâme groase, dar natura a dovedit că orice parâme ar fi forţa gheţii le rupe. Ar trebui că un împingător să acţioneze în zonă pentru a scoate navele de acolo. Toţi marinarii au fost notificaţi să părăsească navele în caz de pericol”, a mai spus prefectul. Prefectul a afirmat că sloiurile formate după ruperea podului de gheaţă au smuls şi staţia plutitoare de captare a apei, însă alimentarea cu apă potabilă în municipiul Călăraşi nu a fost afectată.

“Situaţia nu a provocat avarii şi incidente doar navelor şi barjelor, ci şi staţiei plutitoare de captare a apei. Aceasta a fost smulsă, dar nu sunt probleme în alimentarea cu apa a municipiului Călăraşi, deoarece de o lună aceasta nu mai era utilizată, apa în oraş fiind luată din Dunăre prin criburi, respectiv ţevi”, a mai declarat prefectul Emil Muşat.

Prizonierii gheţurilor de pe Dunăre. Viaţa de marinar pe una din barjele blocate la Chiciu

Nu i-a speriat nicio furtună pe mare, dar Dunărea le dă bătăi de cap. Marinarii captivi pe navele prinse în gheaţa fluviului, în apropiere de Călăraşi ,se roagă să nu se întâmple vreo nenorocire. „Din 1984 n-am mai văzut aşa ceva. Suntem la mila Domnului. Nu putem decât să aşteptăm“, spune Vasile Porumb, căpitanul unei barje, în timp ce trage cu sete dintr-o ţigară.
Viscolul şi gerul cumplit din Bărăgan le-au venit de hac. De aproximativ o lună, el şi colegul său, Gheorghe Niţă, timonier-mecanic, sunt prizonierii gheţurilor. Nu se plâng de nimic. N-au făcut-o în ultimii 30 de ani de când apa le este casă. Ştiau care sunt riscurile marinăreşti. Acum gheaţa care îi înconjoară le dă fiori. „Cât vezi cu ochii numai gheaţă. E cumplit dacă încep sloiurile să curgă rapid, aici rămânem prinşi“, spune căpitanul. Gheorghe Niţă îşi aprobă superiorul, dând din cap. Şi el este speriat. Are un singur gând. Să ajungă cu bine în portul Constanţa. Au la bord o mie de tone de gluten. În urmă cu o lună, barja, care venea din Ungaria, a fost prinsă în gheaţă la Chiciu, alături de alte peste 30 de nave. Sunt ca într-un mic orăşel glaciar. Nu se mişcă nimic, doar câteva păsări, mângâiate de adierea soarelui se hârjonesc în larg.

Mai rău ca în 1984
Ninsorile abundente care au spulberat Călăraşiul au fost mai urâte decât în 1984, când iarna a fost nemiloasă cu oamenii mărilor. „Acum, când credeam că s-a liniştit urgia, începea iar. Am curăţat trei vagoane de zăpadă de pe barjă într-o zi, iar la puţin timp a început să viscolească din nou. A trebuit s-o luăm de la capăt „,spun cei doi. Vântul puternic le-a spart o parte din geamuri. „Se întâmplă tot felul de necazuri. Trebuie să fii mereu pregătit. Am chemat o echipă să ne înlocuiască ferestrele“, povesteşte timonierul. În tot răul e şi un bine. Au avut norocul să fie aproape de mal, la aproximativ 100 de metri. În acest mod au putut să meargă în oraş după provizii, circulând pe gheaţa groasă. „Zilele trecute rămăsesem fără apă. Pompierii ne-au venit în ajutor şi am făcut alimentarea,„ spune căpitanul Vasile Porumb.

Hotelul de 5 stele de sub punte

Sub punte intri într-o altă lume. Cabinele celor doi marinari par desprinse din reviste. Mai ceva ca la hotel. Apartamentul în care locuiesc i-ar face invidioşi pe mulţi. Nu duc lipsă de nimic: bucătărie, baie, living şi două dormitoare, toate mobilate şi utilate cu aparatură electrocasnică. Altfel n-am putea să rezistăm. „Aici suntem ca acasă„, spune Gheorghe Niţă, în timp ne arată interiorul. Au maşină de spălat, televizor şi chiar un semineu, alimentat cu motorină. Gătesc pe rând şi se înţeleg din priviri. Un singur lucru le amărăşte zilele: gheaţa care îi ţin strâns ca un corset. „Ajungem cu bine acasă, sperăm să plecăm curând,„ încheie marinarii.

Capturi in ape salbatice

Apele salbatice sunt inca cele care pot sa aduca capturi record, aici nu aveti nevoie decat de permisul pe pescuit recreativ sportiv emis de ANPA si putina informare , cred ca o captura din aceste ape face cat 10 din baltile populate pentru concurs.Spun asta pentru ca doar pescuind in aceste ape arata cu adevarat daca esti pescar cu sau nu. Este diferenta dintre vanatul pasarilor in padure sau in curtile oamenilor.In aceste filme puteti vedea ca nu este vorba de pescari ,,profesionisti" si nici de reclama nu poate vorba ca in filmele facute pe baltile cu plata pentru a atrage noi platitori de taxa.

tipuri de sonare

Humminbird 230ePT

Sonar Humminbird 230ePT - sonar portabil cu raza de actiune de maxim 30-35 metri

Sonar Humminbird PiranhaMax 230 Portabil (pentru pescuit din barca si de pe mal)

- Diagonala ecran 10 cm

- Se poate folosi si la pescuitul cu barca, dar si pe mal.
- Emitatorul mobil si emitătorul cu fir în pachet.
- Primul sonar combinat care foloseste atât technologia fără fir Smartcast, cât si technologia conventională cu emitător cu cablu
- Rezolutie 240Vx160H pixeli, monitor LCD, contrast înalt
- Cele 4 nuante de gri ajută la identificarea structurii solului mai precisă
- Rezistent la apa
- Adâncime de măsurare de la 60 cm la 185 m.
- Usor de folosit, meniu simplu
- Emitatorul Smartcast emite lumină pentru pescuit de noapte
- Geanta antisoc, impermeabilă, apară aparatul împotriva socurilor,etc.

Unghiuri/frecvente de citire:

Pentru varianta cu Transducerul montat(pescuit din barca): are 2 frecvente:

200 kHz/200@ 10 db

83 kHz/600 @ 10 db

Pentru varianta cu senzorul Smartcast (pescuit de pe mal): o frecventa

125 kHz/900 @ 10 db

Humminbird 1158c Combo

The 1158c Combo features a huge 10.4" display, DualBeam PLUS sonar with up to 8000 Watts PTP power output, GPS Chartplotting with built-in ContourXD maps, and advanced Fishing System capabilities. Includes unit cover and in-dash mounting kit. Maximize your angling experience with the Humminbird 1158c Combo fishfinder system.

Display

600V x 800H, 10.4" diagonal, 65,000 colour TFT

Sonar Standard

DualBeamPlus™

Sonar Coverage(s)

200kHz/20˚ @-10db, 83kHz/60˚-10db

Operating Frequency(s)

200 & 83 kHz

Power Output

500 watts RMS (4000 watts PTP) with Standard Transducer or 1000 watts RMS (8000 watts PTP) with Opt 50/200kHz 1 kW Transducer

Depth Capability

DualBeamPlus™: 457m with standard transducer or 915m with optional 1kw transducer

Target Separation

64mm

Temperature

Included in transducer

Speed

GPS Speed Included, through water optional

Power Input

10-20 VDC

Waterproof

Yes

Unit Mounting

Gimbal or optional In-Dash

Unit Size Installed (Gimbal)

333mmW x 237mmH x 74mmD

Unit Size Installed (In-dash)

333mm x 224mm x 74mm Required minimum 76mm behind dash clear

Transducer Mounting

Transom standard; optional trolling motor or thru hulls available

GPS Receiver

External 50 Channel

Waypoints, Routes, Tracks/Points

3000, 50, 50/20,000

Cartography

Uni-Map™ Built-in, Optional Navionics® Platinum or Gold cartography

Communication

NMEA 0183 Input/Output; Fishing system modules

Optional System Modules

InterLink™, CannonLink™, WeatherSense® Barometric Pressure and PC Connection Kit

Video Out

PAL, PAL M, NTSC (optional cable required)

Ethernet Networking

Yes

Humminbird RF25e

sonar portabil, recomandat pentru pescuitul de pe mal cât si din barcă

- Iluminare pentru pescuitul de noapte
- 30m distanta de emitere
- 33m măsurare de adâncime
- Ecran montabil pe undita 48Vx32H pixeli rezolutia ecranului, cristale lichide LCD
- Impermeabilitate integrală
- durata emitătorului mobil 500 ore de functionare
- Meniu one-touch
- Termometru pentru apă încorporat
- Iluminare emitător mobil pentru pescuit de noapte
- Unda sonară emisă 115 KHZ
- Canal A/B
- Unghiul de emitere 90grade
- Sistem metric

Humminbird 798ci HDSI

Noul model 798 (topul liniei 700) de la Humminbird revolutioneaza modul de pescuit cu ajutorul tehnologiei – scanare laterala (la 180°) ce ofera imagini ca si o fotografie a fundului apei, pestilor si structurilor din apa, combinata cu scanarea DualBeam cu doua conuri (20° si 60°). Toate sonarele Humminbird importate au ambele sisteme metrice

Display Size

5” diagonal

Display Pixel Matrix

640V x 640H

Display Type

Colour TFT

Display Colours/ Greyscale

256 colours

Sonar - Standard

Side Imaging®, Down Imaging™ and DualBeam PLUS™

Sonar Coverage

20º, 60º & 180˚ @ -10db

Sonar Frequency

83/200/455 kHz

Sonar Optional

QuadraBeam PLUS™

Target Separation

65mm

Power Output (max.)

500 watts (RMS) 4000 watts (peak to peak)

Depth Capability

45 m SI, 457 m

Temperature

Included

Speed

GPS speed included

Backlight

Yes

Waterproof

Yes

Unit Size Installed (Gimbal)

175W x 190 H x 116D mm

Unit Size Installed (In-dash)

17W x 137H x 32D mm

Mount

Quick disconnect, Optional in-dash

Transducer - Standard

103262

Transducer Mounting - Standard

Transom

Power Input

10-20VDC

GPS Receiver

50 Channel

Ethernet Networking

Yes

Sonarele receptează o mulţime de unde ce sunt transmise în apă de către un emiţător. Aceste unde când ajung la un obstacol sau la fundul apei ricoşează înapoi. Emiţătorul are şi funcţie de receptor, semnalele fiind astfel receptate şi transmise la sonarul propriu zis, care le prelucrează şi apoi sunt redate pe ecran. Imaginea actuală, adică prezentul, se află întotdeauna în dreapta ecranului, unde se formează o imagine nouă în intervale scurte de timp, regulate (e vorba de fracţiuni de secundă). Emisia acestor unde formează un con, cu unghiul vârfului de 20°, 60° sau chiar de peste 100°. Cu cît unghiul conului este mai mare, cu atât şi baza lui este mai mare, iar imaginea pe ecran este cu atât mai eronată. Hm, cam greu de înţeles… şi de explicat e la fel de greu, dar haideţi că încerc.

Să plecăm de la o frecvenţă care formează un unghi de 100°, care la o adâncime de 7 metrii are o bază cu o rază de 11 metrii. Dacă vă aflaţi deasupra unei gropi, adâncă de 10 metrii, ce are o rază de 4 metrii, iar jur împrejurul acestei gropi apa are o adâncime de doar 7 metrii, imaginea pe sonar vă va arăta probabil o adâncime de 8 metrii. De ce? O medie al sumei tuturor undelor ce lovesc adâncimea de 10 metrii (groapa), al celor ce lovesc adâncimea de 7 metrii (în afara gropii) şi al tuturor undelor ce lovesc marginea gropii dau un rezultat eronat. Astfel, dacă nu ne deplasăm de deasupra gropii, imaginea pe ecran rămâne continuu aceeaşi, arătând o adâncime constantă de 8 metrii. Comutând pe altă frecvenţă, o emisie cu un unghi de 20°, ne va arăta deodată pe ecran o adâncime de 10 metrii, adâncimea reală. Baza conului nu va mai ieşi din groapă, având o rază de doar 2 metrii, care se află acum în interiorul gropii cu raza de 4 metrii. Imaginea perfect reală ar fi dacă baza conului ar fi de exemplu 1 cm².

Să rămânem acum la varianta cu 20° şi să ne deplasăm încet în afara gropii. Ajunşi pe marginea gropii ne oprim şi ne uităm pe ecran. Acesta ne arată mai întâi o pantă lină, iar din momentul în care ne-am oprit vedem din nou o linie dreaptă la o adâncime de 8,5 metrii. După câteva secunde ne deplasăm încet mai departe, vom vedea din nou mai întâi o pantă lină, iar din momentul în care baza conului acoperă doar porţiuni unde apa are 7 metrii, ne va arăta o linie continuă cu o adâncime de 7 metrii.

Acum să ne întoarcem deasupra gropii, şi plecăm în viteză mare. Pe ecran vom avea mai întâi o linie continuă cu o adâncime de 10 metrii, după care ne apare brusc o treaptă destul de abruptă, după care din nou o linie constantă de 7 metrii. Niciodată să nu pierdeţi din vedere jocul între timpul de emisie-recepţie al undelor şi viteza de deplasare al bărcii. Dacă plecaţi în viteză cu barca de la mal spre mijlocul apei, perpendicular pe curentul apei, veţi vedea cum pragul cade brusc, şi veţi crede că este foarte abrupt. Peste aceeaşi porţiune vă deplasaţi acum cu o viteză lentă, veţi remarca că pragul nu este chiar atât de abrupt, ci este lin. Iar dacă rămâneţi ancoraţi chiar deasupra pragului, veţi avea pe ecran o linie continuă.

Cum sunt redaţi peştii pe ecranul unui sonar? Şi aceasta e o întrebare simplă cu un răspuns cam complicat. Majoritatea sonarelor au un modus unde peştii sunt arătaţi ca simboluri de … peşti. Acest modus este greşit, nu-l mai folosiţi! Să încercăm să găsim explicaţia. Ce ne redă un sonar? Peşti, crengi, smocuri de iarbă, impurităţi, bule de aer şi, în cazul pescuitului la clonc, şi montura noastră, adică momeala şi plumbul. Să comutăm sonarul de pe modusul real, pur, adică de acolo de unde ne arată doar linii şi puncte, pe aşa zisul modus “peşti”. Plumbul v-a devenit deodată peşte, iar bulele de aer care sunt în modusul real redate ca puncte ce urcă constant la 45° sunt deodată peşti. Eroare!! Dacă tot ce este obiect sau vietate, impuritate sau un proces natural (cum ar fi bulele de aer) sunt redate ca peşti, cum putem să mai deosebim adevăraţii peşti de toate restul? Folosind modusul real, pur! Peştii sunt redaţi printr-o mulţime de puncte dense, ce formează o linie subţire dacă peştele e mic, sau o linie groasă dacă peştele e mare. Astfel putem şi bulele de aer să le deosebim de peşti prin faptul că acestea sunt redate prin puncte mai rare, care urcă constant într-un unghi de 45°. Smocurile de iarbă sau impurităţile din apă sunt tot aşa redate, prin puncte mai rare, formând cel mult o linie spălăcită. În modusul real avem doar plumbul şi peştii de deosebit unul de altul.La pescuitul cu cloncul animăm somnii ce stau pe fundul apei. În momentul când bătăile cloncului ajung chiar deasupra lui, curiozitatea îl îndeamnă să urce şi să vadă ce face gălăgie. Aşa că, somnii ce urcă la bătăile cloncului urcă exact pe raza de bătaie al sonarului care este în formă de con. Însă nici somnii nu reacţionează toţi la fel, unii dintre ei fiind mai leneşi, mai înceţi. Unii somni urcă imediat spre barcă, alţii abia în momentul când baza conului de unde este aproape trecută de ei, rămânând în bătaia undelor doar capul somnului sau o parte din coada lui. Astfel se poate ca un somn imens, care e şi puţin mai leneş decât cei mici şi zvelţi, să urce cu ceva întârziere pe marginea conului de unde. Sonarul ne va arăta în acest caz doar o linie subţire, de parcă ar fi un mini-somn. De aceea, întotdeauna să contraţi cît puteţi de puternic, deoarece niciodată nu putem recunoaşte cu exactitate mărimea somnului ce urcă la momeală.

Când trecem cu barca peste un peste ce înoată între ape, vom observa pe ecran apariţia unei semilune, cu curbura în sus. Să vă explic şi de ce: aşa cum am descris şi mai sus, primele unde ce ating marginea peştelui (de exemplu capul) se află pe marginea conului de unde. Linia de margine fiind mai lungă decât linia de centru (înălţimea conului este cea mai scurtă), primele puncte ale peştelui formează o linie subţire şi sunt ceva mai jos decât restul semilunei. Când pestele ajunge în centrul conului, ne este redată pe ecran nu numai dimensiunea reală a peştelui, ci şi adâncimea reală unde se află acesta. În momentul în care peştele iasă din conul de unde, ultimele puncte redate pe ecran sunt cele din cealaltă margine a conului, adică mai subţire şi mai jos.Mai doresc să vă atrag atenţia că un peste (acelaşi peste) este diferit redat la adâncimi diferite. Asta putem să observăm şi la montura noastră. La o adâncime de 3 metrii plumbul pare mult mai mare pe ecran decât dacă îl lăsăm mai jos, la o adâncime de 10 metrii. Astfel, un peste de … să zicem 3 kilograme, îl vom vedea mare pe sonar dacă se află aproape de barca, iar dacă este la o adâncime de 10 – 12 metrii va fi redat printr-o linie mult mai subtire.

DACA PESCUITI DE PE MAL PUTETI ATASA SONDA SONARULUI PE UN NAVOMODEL DE JUCARIE SI IL PUTETI URMARI MERGAND DUPA EL PE MAL PANA GASITI LOCUL CARE VA PLACE.

mai subţire.

preluat de pe http://www.pescuit-la-somn.com un site destinat complet pescuitului la somn.

DUNAREA LA 26.02.2012- vazuta la fata locului

Am fost azi 26.02.2012 sa vad ce mai este pe la Dunare in zonele Spantov si Chirnogi, asa cum era de asteptat la Chirnogi nu se poate intra din cauza drumului desfundat, dar mare atentie dimineata drunul ingheata si pare sa fie bun, daca reusiti sa intrati dimineata precis nu mai iesiti de acolo seara pentru ca soarele transforma totul in mlastina, la fel si la Spantov, deci nu incercati sa intrati cu masina.Eu am reusit sa ajung pe jos pana la statia Anif de la Spantov dar Dunarea a crescut si nu se poate intra nici macar pana la canalul de alimentare al statiei ANIF fara cizme pescaresti.Gheata este inca groasa cam 20cm pe canalul de alimentare al statiei ANIF dar in partea de sus a inceput sa piarda din consistenta si cred ca saptamana viitoare se v-a subtia considerabil, deci (dupa parerea mea) cam in 2- saptamani se poate intra pe canal cu masina zapada fiind topita pe drum si vantul deja a inceput sa usuce noroiul dar de pescuit putem vorbi doar daca Dunarea mai scade altfel este necesara barca.

Cum funcţionează sonarul si tipuri de sonare

Evolutia tehnologiei sonarelor a fost incredibila in ultimii cativa ani, iar inovatiile in acest domeniu apar intr-un ritm uimitor. Inainte de a lua decizia sa cumparati un astfel de dispozitiv electronic, este bine s a cunoasteti cativa termeni elementari si sa intelegeti cum functioneaza sonarul.

Exista patru elemente care determina capacitatea unui sonar de a va facilita gasirea pestilor: puterea transmitatorului, eficienta transductor, sensibilitatea receptorului si optiunile display-ului.

Puterea 
Sa luam intai puterea. Termenul “peak-to-peak” se foloseste de obicei pentru a descrie randamentul puterii transmitatorului. Mai exact, acest termen defineste oscilatia totala (intre valoarea negativa maxima si valoarea pozitiva maxima) a voltajului curentului alternativ. Puterea este exprimata in watti.

Adancimea si calitatile apelor in care pescuiti vor determina puterea de care aveti nevoie. Daca de obicei pescuiti in lacuri relativ putin adanci, frecventa inalta (despre care vom vorbi mai tarziu) este mai importanta decat puterea. In ape tulburi si la adancimi mai mari veti avea nevoie de putere mai mare, care sa penetreze pana la substrat. De asemenea, puterea este o problema atunci cand e vorba de viteza semnalului relativ la viteza barcii: un semnal foarte slab sau lent va va transmite informatia dupa ce ati trecut de mult de locul respectiv.

Matrix 47 3D

Transductorul 
Ca sa puteti alege transductorul cel mai potrivit pentru nevoile dvs, trebuie sa luati in considerare: frecventa de operare, unghiul conului de scanare si tipul de instalare.
Transductorul functioneaza ca o antena, trimitand semnale (unde sonore) si receptionand ecourile de raspuns. Se poate monta pe chila, inauntrul carenei (in cazul barcilor mici din fibra de sticla), sau chiar si pe oglinda barcii, folosind un sistem de montare speciala.
Si in ceea ce priveste unghiul semnalului (cone angle), veti alege sonarul in functie de tipul de pescuit practicat. Va trebui sa tineti cont de urmatorul aspect: cu cat unghiul este mai mare, cu atat sonarul va fi mai putin sensibil in ape adanci, dar va va oferi un camp de vedere mai larg in ape mici si implicit o vedere de ansamblu mult mai concludenta.
In general, un transductor cu un con cat mai mare si frecventa singulara este preferat pentru pescuitul in lacuri cu apa dulce si adancime medie. Pentru lacuri cu adancime mai mare sau pentru ape sarate, se recomanda un transductor cu frecventa dubla.

Transducer

Display-ul 
Pentru utilizator, display-ul este, probabil, cel mai important aspect in alegerea unui detector de pesti. Daca este monocrom sau color, ce contrast si ce finete a detaliilor furnizeaza sunt caracteristici vitale care vor avea un impact dramatic asupra posibilitatii de a discerne raspunsul la semnalul emis de sonar.
Cel mai important factor, in ceea ce priveste detaliile, este micutul pixel. Un pixel este un simplu punct. Daca v-ati uitat vreodata cu lupa la o fotografie de ziar, intelegeti foarte bine ce sunt pixelii si cum compun ei informatia. In mod asemanator, imaginea de pe display-ul sonarului este formata din mii de mici puncte. Dispozitivele cu o rezolutie mica redau o imagine grosiera si lipsita de finete. Cu cat dispune de mai multi pixeli, cu atat display-ul va putea prezenta linii si curbe mai fine, termoclina si diferente subtile de structura. O rezolutie mai mare (adica un numar mai mare de pixeli verticali) si un contrast superior va vor oferi imagini mult mai usor de distins, in special in lumina soarelui.
Revolutia monitoarelor color a dus identificarea obiectelor la un cu totul alt nivel. Cu ajutorul display-urilor color de inalta rezolutie, pestii apar in culori diferite si aproape ca sar de pe ecran. Un display color este alegerea ideala pentru un pescar atent la detalii, care vrea sa deosebeasca usor pestii de copaci, ierburi si momeala. In mod obisnuit, display-urile color utilizeaza un ecran TFT pe 16-biti de culoare sau un monitor VGA cu 256 de culori. Cele cu definitie mai mare sunt uneori echipate cu ecran SVGA.

Humminbird - Seria 700 - 787c

Frecventa 
Cele mai multe sonare opereaza fie la frecventa joasa (50kHz), fie la frecvente inalte (192kHz sau 200kHz). Fiecare varianta are avantajele ei distincte, de care trebuie sa tineti seama inante de a face alegerea. Unele sonare opereaza atat cu frecventa joasa cat si cu frecventa inalta, in functie de comanda data.

Apa poseda capacitatea naturala de a absorbi mai usor semnalele de frecventa mai inalta decat pe cele de frecventa mai joasa, astfel ca sonarele de 50kHz penetreaza la adancimi mai mari; in schimb, ele au un unghi al semnalului mare si redau imagini cu defintie scazuta si separare redusa a tintelor. De asemenea, sunt mai susceptibile la zgomote si distorsiuni.
Sonarele de frecventa inalta, intre 192 si 200, sunt foarte eficiente la adancimi mici, au un unghi al semnalului ingust si produc imagini cu definitie si separare superioare. Aceste frecvente sunt mai putin susceptibile la zgomote si distorsiuni.
Apele adanci si sarate necesita utilizarea unui tranductor de 50kHz sau a unuia cu dubla frecventa, care sa poata fi comutat intre 200kHz si 50kHz.

Matrix 47 3D - vedere duala

Consideratii despre GPS 
Dupa ce ati depistat pestii, problema care se pune e sa-i mai puteti si regasi. De aceea, posibilitatea de a memora puncte si rute este extrem de utila, atat pe suprafete extinse de apa, cat si pe unele mai mici.
Decizia de a achizitiona un GPS cu receptor intern sau extern este o chestiune de optiune personala, cu toate ca unii producatori nu recomanda instalarea dispozitivelor GPS interne in cabine sau in spatele parbrizului. Ratiunea acestui sfat este de a oferi receptorului un acces facil la un numar cat mai mare de sateliti. GPS-urile externe, pe de alta parte, necesita o serie de interventii la barca pe care vor fi montate, intrucat o serie de cablaje necesita a fi trase.

Doi termeni care se vehiculeaza in legatura cu GPS-urile sunt DGPS si WAAS.  DGPS (Differential GPS) calculeaza si transmite factorii de corectie necesari catre receptorii GPS mobili din zona. WAAS inseamna Wide Area Augmentation System. WAAS imbunatateste acuratetea GPS-lui, utilizand antenele de sol pentru a triangula mai corect pozitia.

Cartografierea 
Posibilitatile de cartografiere pot fi extinse prin folosirea unor carduri de memorie produse de companii cum ar fi Navionics, LakeMaster, Garmin si Lowrance. Aceste sisteme redau detalii incredibile pescarilor care doresc sa stie cat se poate de multe despre lacurile in care pescuiesc. Unele dispozitive sunt deja pre-incarcate cu software de cartografiere.

Alegerea modelului 
Cel mai bun detector de pesti este, pentru fiecare pescar, acela care poseda caracteristicile necesare stilului de pescuit al fiecaruia. Atunci cand faceti alegerea, trebuie sa stiti ca exista ca va exista o perioada de invatare a aparatului. Este nevoie de rabdare si rezultatele nu vor ezita sa apara.

atasati sonda sonarului la un navomodel de jucarie

Display Size 4" diagonal
Display Pixel Matrix 160V x 128H
Display Type FSTN LCD
Display Colours/ Greyscale 4 level greyscale
Sonar - Standard Single beam down
Sonar Coverage 34º @ -10db
Sonar Frequency 200 kHz
Target Separation 65mm
Power Output (max.) 125 (RMS) 1000 watts (peak to peak)
Temperature Included
Backlight Yes
Waterproof Yes
Mount Portable clamp
Transducer Pole 610 - 1016mm telescopic pole
Battery Life 30 hrs

Humminbird 798ci HDSI

Noul model 798 (topul liniei 700) de la Humminbird revolutioneaza modul de pescuit cu ajutorul tehnologiei – scanare laterala (la 180°) ce ofera imagini ca si o fotografie a fundului apei, pestilor si structurilor din apa, combinata cu scanarea DualBeam cu doua conuri (20° si 60°). Toate sonarele Humminbird importate au ambele sisteme metrice

PROGNOZA HIDROLOGICA LUNARA PENTRU INTERVALUL FEBRUARIE – APRILIE 2012

I. Rauri interioare:

In luna februarie 2012, pe baza elementelor statistice de lunga durata si avand in vedere situatia debitelor de la sfarsitul lunii ianuarie, se estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare, mai mari (50-80%) pe Viseu, Iza, Tur, Lapus, Bistrita, Prahova si in bazinul superior al Oltului si mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe Jiul mijlociu si inferior, pe afluentii Oltului inferior, pe Vedea, Rm.Sarat si Barlad.

In luna martie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din mediile multianuale lunare, exceptand Crasna, Barcaul, Crisurile, Muresul, Cerna, Jiul, Vedea si afluentii Oltului inferior unde vor avea valori cuprinse intre 30-50% din normalele lunare si Rm.Sarat si Barladul (10-30% din normalele lunare).

In luna aprilie 2012, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele superioare ale Oltului, Argesului, Ialomitei, Buzaului (80-100%) si mai mici pe raurile din bazinul mijlociu si inferior al Jiului, pe afluentii Oltului inferior, pe Rm.Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).
Formatiunile de gheata (predominant pod de gheata, gheata la maluri, curgeri de naboi si sloiuri, aglomerari de gheturi) prezente in prima jumatate a lunii februarie pe majoritatea raurilor, vor intra intr-un proces de diminuare si restrangere in partea a doua a lunii si vor putea produce prin evolutia lor blocaje de gheturi pe unele sectoare de rau, cu variatii de niveluri, indeosebi pe unele rauri din bazinele hidrografice: Bistrita, Olt, Mures, Viseu, Iza si Somes.
In luna martie formatiunile de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata, zapoare) vor fi in diminuare, restrangere si chiar eliminare spre sfarsitul lunii, fiind posibile cresteri artificiale de niveluri si debite, mai semnificative pe unele rauri din nordul, centrul si estul tarii (in special pe Viseu, Iza, pe cursurile superioare si mijlocii ale Somesului, Muresului, Oltului, Bistritei si pe unii afluenti ai lor).

II. Fluviul Dunarea
Pe baza elementelor statistice de medie si lunga durata a fost elaborata prognoza debitelor medii si extreme lunare pe Dunare la intrarea in tara (sectiunea Bazias) pentru lunile februarie, martie si aprilie 2012, valori prezentate in tabelul de mai jos:

	Februarie 2012		Martie 2012		Aprilie 2012
	m.a.		m.a.		m.a.
Q maxim (mc/s)		5500		7500		8600
Q mediu (mc/s)	5300	4000	6700	5800	7900	7000
Q minim (mc/s)		3000		4400		6000

De asemenea, in tabel, in coloana “m.a.” sunt prezentate valorile medii multianuale ale debitelor corespunzatoare lunilor februarie, martie si aprilie.

Aceste prognoze de lunga durata se vor actualiza prin prognozele de scurta durata care vor fi precedate, in situatiile in care se prognozeaza posibilitatea depasirii COTELOR DE APARARE, de avertizari hidrologice emise pe baza situatiei hidrologice si a evolutiei factorilor meteorologici din momentul respectiv.

Pagini